Tribunalul București a sesizat vineri, 8 mai, Curtea Constituțională a României (CCR) pentru a verifica dacă introducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate, cunoscută drept CASS, asupra pensiilor care depășesc suma de 3.000 de lei este conformă cu prevederile Constituției, arată Adevărul. Acțiunea a fost inițiată de S.C.A. Cuculis & Asociații.
Practic, această decizie suspendă temporar judecarea cauzei și deschide o dezbatere juridică privind echitatea și legalitatea taxării pensiilor în România.
Hotărârea, pronunțată pe 8 mai 2026, marchează un nou moment semnificativ în disputa legată de fiscalizarea pensiilor din țară. Sesizarea a fost formulată în urma unei acțiuni inițiate de S.C.A. Cuculis & Asociații, iar Tribunalul București a admis cererea, dispunând suspendarea procesului până la pronunțarea unei decizii de către Curtea Constituțională.
Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a Tribunalului București a acceptat sesizarea Curții Constituționale privind articolele din Codul fiscal ce prevăd plata CASS pentru partea din pensie ce depășește 3.000 de lei. Instanța a identificat ca fiind contestate dispozițiile art. 155 alin. (1) lit. a² și art. 157⁶ din Codul fiscal.
Judecătorii au decis trimiterea sesizării către Curtea Constituțională, invocând posibile încălcări ale mai multor articole din Constituție: art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 44 referitor la dreptul de proprietate, art. 47 privind nivelul de trai și protecția socială, precum și art. 56 referitor la contribuțiile financiare și echitatea fiscală. În același timp, instanța a suspendat procesul până la emiterea și publicarea deciziei CCR.
Conform Legii nr. 141/2025, în vigoare din 1 august 2025, pensionarii cu venituri lunare mai mari de 3.000 de lei sunt obligați să plătească o contribuție de 10% la CASS pentru suma care depășește acest prag. Această măsură este temporară, fiind valabilă până la 31 decembrie 2026, și afectează un număr semnificativ de pensionari din România.
Avocatul Adrian Cuculis, care a susținut acțiunea, argumentează că această taxare creează un dezechilibru constituțional și echivalează cu o dublă impunere a pensiilor.
În sesizarea adresată CCR sunt formulate mai multe critici privind neconstituționalitatea măsurii de taxare:
1. Discriminarea între pensionari (art. 16 din Constituție) – Pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei sunt obligați să plătească CASS, în timp ce cei cu pensii sub acest prag sunt scutiți, ceea ce ar crea o diferențiere nemotivată între persoane aflate în situații similare.
2. Afectarea dreptului de proprietate (art. 44) – Pensia este considerată un drept patrimonial dobândit prin contribuțiile plătite pe durata activității, iar reținerea CASS ar reduce valoarea netă a acestui drept fără o justificare proporțională.
3. Impactul asupra nivelului de trai (art. 47) – Taxarea pensiilor poate diminua veniturile disponibile ale pensionarilor, afectând nivelul de trai și obligația statului de a asigura protecția socială.
4. Posibilă inechitate fiscală (art. 56) – Se susține existența unei duble contribuții, deoarece pensia derivă deja din contribuții sociale plătite anterior, iar sarcinile fiscale ar fi distribuite inechitabil.
Dacă Curtea Constituțională va admite excepția de neconstituționalitate, consecințele vor putea fi importante. Aplicarea CASS pentru pensiile ce depășesc 3.000 de lei ar putea fi anulată. Totodată, ar putea exista posibilitatea restituirii sumelor reținute începând cu august 2025, însă numai pentru pensionarii care au inițiat acțiuni în instanță.
De asemenea, hotărârea CCR va avea efecte obligatorii pentru toate autoritățile publice (efect erga omnes). Specialiștii menționează însă că restituirea automată a sumelor nu este garantată tuturor pensionarilor fără demersuri judiciare individuale.
Aceasta este a doua sesizare semnificativă privind CASS pe pensii în 2026, după o cauză similară de la Tribunalul Olt, diferența fiind că actuala excepție vizează explicit noi articole din Codul fiscal și invocă mai multe articole constituționale considerate încălcate.
Decizia Curții Constituționale va putea influența semnificativ întregul sistem de pensii și modul în care România implementează politicile fiscale referitoare la veniturile sociale.