„Die Zeit”, dezvăluiri fără precedent: Rusia a efectuat cel puțin 50 de atacuri hibride împotriva a 13 ţări din Europa, printre care şi România
Autorităţile din Germania au deschis luni, 14 ianuarie, o anchetă după ce zece drone misterioase au survolat zona militară a sitului de producţie a avioanelor Eurofighter din Bavaria. Mai mult, cel puţin 50 de incidente care ar putea fi operaţiuni hibride ruseşti au avut loc în 13 ţări din Europa, inclusiv în România, începând cu anul 2022, arăta o investigaţie a publicaţiei germane „Die Zeit” publicată la sfârşitul anului trecut.
Aceste operaţiuni hibride includ cazuri de spionaj, sabotaj, vandalism, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare şi trei atacuri asupra infrastructurii subacvatice din Marea Baltică.
Rusia a efectuat cel puțin 50 de atacuri hibride împotriva a 13 ţări din Europa, printre care şi România
Rusia este de mult timp în război cu Europa, nu doar cu Ucraina. Pentru cei aflaţi la putere la Moscova, fiecare stat care sprijină guvernul ucrainean este un inamic care trebuie combătut. Tulburări, frică, divizare, dezintegrare – acestea sunt obiectivele acestui război hibrid, care este purtat împotriva oamenilor din Occident prin numeroase mijloace şi în multiple locuri. A început cu spionaj şi campanii de denigrare, cu dezinformare şi minciuni. Cu toate acestea, actele de sabotaj şi chiar atacurile incendiare fac parte de mult timp din recuzită. În majoritatea cazurilor, nicio persoană nu este rănită, însă serviciile secrete ruse nu par să se mai ferească să facă şi victime civile, scria „Die Zeit” în preambulul investigaţiei sale.
Începând cu 2022, s-au înregistrat din ce în ce mai multe cazuri în întreaga Europă. Atribuirea faptelor este adesea dificilă, dar autorii lor au fost arestaţi în mai multe ţări şi a devenit clar că aceştia acţionau în numele serviciilor secrete ruse, precum GRU (spionajul militar) şi FSB (serviciul federal de securitate).
Ceea ce este nou, sublinia Die Zeit, este faptul că Rusia nu trimite agenţi instruiţi în acest scop, ci recrutează persoane neimplicate, oameni care anterior nu aveau nimic de-a face cu serviciile de informaţii şi cu politica. Ei sunt ademeniţi prin intermediul grupurilor Telegram şi al contactelor private. În funcţie de amploarea operaţiunii, li se promit câteva sute, uneori şi câteva mii de dolari. Dacă reuşesc, a fost un succes ieftin pentru Rusia, dacă sunt prinşi, nu este o pierdere şi sunt căutaţi noi lachei. Agenţii cu profil modest sau agenţii de unică folosinţă – aşa îi numesc serviciile de informaţii pe cei care comit sabotaje.
Prin aceste acţiuni, Rusia doreşte să testeze capacităţile de apărare ale membrilor NATO, să caute puncte vulnerabile şi slab protejate în infrastructură, să suprasolicite autorităţile de investigaţie şi să provoace haos. Cu cât atacurile provoacă mai multă incertitudine şi îndoială, cu atât mai bine este în ochii Kremlinului.
CAZURILE DIN ROMÂNIA
Germania, Franţa, Marea Britanie, Republica Cehă, Slovacia, Polonia, România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda şi Suedia au suferit astfel de atacuri hibride, potrivit listei furnizate de „Die Zeit”.
Din România, sunt reţinute două exemple încadrate la categoria „sabotaj”.
Este vorba de cazul cetăţeanului columbian în vârstă de 34 de ani care a fost inculpat la Bucureşti în 13 noiembrie 2024, fiind acuzat că ar fi planificat acte de sabotaj în iulie 2024. El ar fi fost instigat să facă acest lucru de un cetăţean străin rezident în Federaţia Rusă. Erau vizate instalaţii industriale şi infrastructuri critice. Acuzatul a reuşit să filmeze obiectivele pe care dorea să le distrugă, dar sabotajul nu s-a materializat datorită intervenţiei poliţiei, scrie Die Zeit.
Cel de-al doilea exemplu din România este cel al alegerilor prezidenţiale. Curtea Constituţională a României a anulat alegerile prezidenţiale, care au fost câştigate în mod surprinzător de candidatul de extremă dreaptă şi favorabil Rusiei Călin Georgescu. Instanţa supremă a decis că alegerile au fost manipulate de Rusia şi că a avut loc un „atac hibrid agresiv”, astfel că a ordonat organizarea unor noi alegeri. Poliţia investighează „mituirea alegătorilor, spălarea de bani şi manipularea datelor”, precizează Die Zeit.
ALTE EXEMPLE DE ATACURI HIBRIDE
GERMANIA
– 2022-2023: Carsten Linke, ofiţer al Serviciului Federal de Informaţii german (BND), şi Arthur Eller, om de afaceri de origine rusă, transmit informaţii clasificate serviciilor de informaţii ruse, în special despre transferul de arme occidentale către Ucraina.
– vara-toamna anului 2022: Apariţia de drone deasupra bazelor militare în care sunt instruiţi militari ucraineni.
– 2023: Un căpitan din armata germană predă documente secrete serviciilor speciale ruse.
– ianuarie 2023. Hackerii sparg serverul de e-mail de la sediul Partidului Social Democrat din Germania
– iunie 202: Apariţia de drone deasupra terenurilor de antrenament militar din Altengrabau şi Klitz.
– noiembrie 2023: Un depozit de arme este descoperit, în urma unei explozii, în apropierea sistemului de conducte care furnizează combustibil aerodromurilor NATO.
– noiembrie 2023: Sunt descoperite găuri în conducta de gaz petrolier lichefiat din Schleswig-Holstein.
– februarie 2024: O conversaţie între ofiţeri germani despre posibila livrare de rachete Taurus către Ucraina este interceptată şi publicată ulterior de mass-media pro-Kremlin.
– aprilie 2024: În Bayreuth, poliţia arestează doi bărbaţi pentru pregătirea unor explozii şi incendierea unor situri militare şi industriale.
– mai 2024: Incendiu la fabrica de armament Diehl din Berlin.
– iunie 2024: Trei suspecţi sunt arestaţi pentru spionarea unui cetăţean ucrainean la Frankfurt.
– iulie 2024: Este dejucată o tentativă de asasinare a directorului companiei de armament Rheinmetall, Armin Paperger.
– iulie 2024. Un container DHL este incendiat pe aeroportul din Leipzig. Suspecţii pentru trimiterea unui colet cu dispozitive incendiare sunt arestaţi în Polonia.
– august 2024: Alertă la baza aeriană NATO din Geilenkirchen din cauza ameninţării unui atac cu drone.
– august 2024: Tentativă de infiltrare în baza aeriană Köln-Wann din Renania de Nord-Westfalia, de unde sunt livrate ajutoare către Ucraina.
– august 2024: Apariţia unor drone deasupra zonei industriale din Schleswig-Holstein, unde se află o centrală nucleară dezafectată şi un terminal de gaze lichefiate.
– octombrie 2024. Un cetăţean rus pe bicicletă se infiltrează pe terenul de antrenament militar Altmark.
REGATUL UNIT
– 2023. Este descoperită o reţea de spionaj care implică cetăţeni bulgari. În decembrie 2024, se dezvăluie că aceştia plănuiau răpirea şi asasinarea jurnaliştilor Roman Dobrohotov şi Hristo Grozev, de la The Insider, site rusesc independent de investigaţii cu sediul la Riga.
– mai 2024: Incendiu într-un parc de afaceri din nord-estul Londrei.
– 22 iulie 2024: Incendiu la centrul logistic DHL din Birmingham.
– noiembrie 2024: Apariţia unor drone deasupra unei baze americane de lângă Mildenhall.
FRANŢA
– noiembrie 2023: Apariţia a peste 260 de graffiti cu Steaua lui David, ale căror imagini sunt ulterior utilizate activ de propaganda rusă.
– martie 2024: Persoane neidentificate plasează un semn „Atenţie, balconul se poate prăbuşi” pe mai multe clădiri din Paris.
– mai 2024: Persoane neidentificate profanează zidul Muzeului de Istorie a Holocaustului din Paris.
– iunie 2024: Explozie într-o cameră de hotel, nu departe de aeroportul Charles de Gaulle.
– 26 iulie 2024: Un sabotaj împotriva sistemului feroviar al ţării paralizează trenurile de mare viteză chiar înainte de începerea Jocurilor Olimpice.
BULGARIA
– Iunie 2022: Explozie la fabrica de armament din Karnobat.
Explozia are loc în contextul în care autorităţile bulgare desfăşurau o anchetă privind o serie de incidente similare produse în ultimii ani la depozite de arme în care sunt stocate muniţii destinate exportului către Ucraina. Se investighează posibile legături între explozii şi Rusia. Incendiul major de la depozitul din Karnobat este al doilea în mai puţin de un an. Fabrica afectată de incendiu aparţine omului de afaceri bulgar Emilian Ghebrev, care a supravieţuit unei presupuse otrăviri cu agentul neurotoxic rusesc Noviciok la Sofia în 2015. Cel puţin 9 explozii în depozite şi fabrici militare bulgare au fost legate de serviciile de informaţii militare ruse GRU, potrivit unui documentar realizat de „Europa Liberă”.
CEHIA ŞI SLOVACIA
– martie 2024: Tentativă de piratare a sistemului ceh de control al căilor ferate.
– iunie 2024: Incendierea unor autobuze la o staţie de transport public din Praga.
– septembrie 2024: Evacuarea şcolilor din Republica Cehă şi Slovacia din cauza unor rapoarte false privind existenţa unor bombe.
POLONIA
– martie 2023: Arestarea a nouă persoane suspectate de spionaj şi pregătirea unui sabotaj.
– ianuarie 2024: Pregătiri pentru incendierea unei fabrici de lacuri şi vopsele din Wroclaw.
– mai 2024: Incendiu într-un mare centru comercial pentru bricolaj din Varşovia.
– mai 2024: Atac informatic asupra site-ului agenţiei de presă de stat poloneze.
– 26 iulie 2024: O diversiune împotriva sistemului feroviar paralizează circulaţia trenurilor de mare viteză.
SUEDIA
– august 2024: Apariţia unor drone deasupra instalaţiilor de apărare.
ESTONIA
– aprilie 2022: Un panou de pe peretele Centrului NATO de apărare cibernetică din Tallinn afişează: „Killnet (grup de hackeri ruşi – n.r.) v-a hackuit”.
– octombrie 2023: Atacuri asupra maşinii ministrului de interne al Estoniei şi a redactorului-şef al agenţiei de presă estoniene, precum şi asupra unor monumente comemorative din cel de-al Doilea Război Mondial.
– aprilie 2024: Bruiaj al semnalelor GPS deasupra Mării Baltice.
LITUANIA
– mai 2024; Incendierea magazinului Ikea din Vilnius.
LETONIA
– aprilie 2022: Bărbaţi sunt reţinuţi pentru că au tras pe aeroportul militar din Lielvards.
– ianuarie 2024: Eurodeputata Tatiana Jdanok este acuzată de spionaj în favoarea Rusiei.
– februarie 2024: Incendiu la Muzeul Ocupaţiei din Riga.
FINLANDA
– vara anului 2024: Persoane necunoscute pătrund în mai multe turnuri de apă şi staţii de tratare a apei. Nimic nu este furat şi nimic nu este manipulat, contextul este neclar. În total, sunt înregistrate unsprezece astfel de spargeri, în principal pe coasta de sud a Finlandei. Autorităţile finlandeze sporesc măsurile de securitate. Acestea suspectează că instalaţiile sunt cercetate pentru viitoare atacuri.
MAREA BALTICĂ:
– octombrie 2023. Cargoul chinezesc NewNew Polar Bear sparge conducta de gaz Balticconnector cu ancora sa.
– noiembrie 2024. Nava chineză Yi Peng 3 rupe cu ancora sa două cabluri de telecomunicaţii între Finlanda şi Germania şi între Suedia şi Lituania.
Unul dintre acestea este cablul de fibră optică C-Lion1, care are o lungime de 1.173 de kilometri şi leagă Helsinki de Rostock. Anchetatorii din Suedia, Lituania şi Germania indică drept vinovat un cargo chinezesc condus de un căpitan rus. Nava a navigat peste ambele cabluri. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, vorbeşte de sabotaj. Poliţia suedeză investighează, de asemenea, un posibil sabotaj.
Tot în noiembrie 2024, un cablu submarin între Lituania şi insula suedeză Gotland este deteriorat atât de grav încât nu se mai poate face conexiunea. Potrivit grupului suedez de telecomunicaţii Telia, aceasta „nu a fost cauzată de o defecţiune a echipamentului, ci de deteriorarea materială a cablului de fibră optică”. Un cargobot chinez cu un căpitan rus trecuse anterior pe lângă cablu. Ancheta este în curs de desfăşurare. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, vorbeşte de sabotaj.
