Discuții privind aderarea Republicii Moldova la UE! Conflictul transnistrean nu va reprezenta o piedică în proces asigură comisarul european Valdis Dombrovskis

Comisarul european pentru economie şi productivitate, Valdis Dombrovskis, consideră că problemele economice şi teritoriale nerezolvate din regiunea transnistreană nu vor constitui un obstacol în calea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Oficialul a declarat într-un interviu că, dimpotrivă, procesul de integrare europeană poate ajuta la soluţionarea treptată a diferendului de pe Nistru.

De asemenea, Republica Moldova primeşte încă 157 de milioane de euro de la UE după îndeplinirea a 18 reforme.

Conflictul transnistrean nu va reprezenta o piedică în proces asigură comisarul european Valdis Dombrovskis

„Sperăm că şi procesul de aderare în sine va contribui efectiv la soluţionarea unora dintre aceste probleme. În acelaşi timp, desigur, aceasta nu este o condiţie prealabilă strictă pentru aderarea Moldovei la UE”, a declarat Valdis Dombrovskis în interviul acordat televiziunii TV8 din Republica Moldova.

Astfel, chiar dacă regiunea transnistreană rămâne o zonă vulnerabilă, cu provocări mari în special în sectorul economic şi cel energetic, oficialul european subliniază că situaţia din stânga Nistrului nu trebuie să devină un element de şantaj sau blocaj geopolitic. Oficialul UE a menţionat, de altfel, că Chişinăul face deja paşi concreţi pentru a-şi consolida securitatea, reducându-şi dependenţa energetică de infrastructura din stânga Nistrului.

El a arătat că însuşi procesul de negociere şi apropiere de standardele UE va crea pârghii economice şi politice pentru reintegrarea treptată şi rezolvarea problemelor de lungă durată legate de regiunea transnistreană.

„Evident că există numeroase provocări. Ştim că Moldova abordează deja unele dintre aceste provocări, în special în sectorul energetic, pentru a evita anumite dependenţe de reţelele de distribuţie sau de transport al energiei electrice şi altele asemenea, adică aceste aspecte sunt luate în considerare. Aşadar, va fi, evident, o problemă dificilă, dar mesajul pe care doresc să-l transmit este că, în sine, acest aspect nu ar constitui un obstacol în calea aderării Moldovei”, a subliniat Dombrovskis.

Potrivit acestuia, experienţa Ciprului, ţară integrată în UE în ciuda faptului că partea de nord rămâne sub control turc şi în afara acquis-ului comunitar, reprezintă un precedent aplicabil şi în cazul Republicii Moldova.

„De exemplu, dacă ne uităm la Cipru, acesta are şi el propriile sale probleme teritoriale nerezolvate, şi totuşi este membru al UE. Evident că este o problemă, dar nu a constituit un obstacol şi de aceea Ciprul de Nord nu a putut adera la Uniunea Europeană. La fel şi în cazul Moldovei, nu ar trebui să fie un element de blocaj care să impună ideea că, din cauza problemei Transnistriei, Moldova nu poate adera. Sperăm însă că procesul de aderare va contribui, de asemenea, la soluţionarea unor probleme destul de vechi”, a spus Dombrovskis.

Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană pe 3 martie 2022 şi a obţinut statutul de ţară candidată trei luni mai târziu, în iunie 2022, concomitent cu Ucraina. În decembrie 2023, Consiliul European a decis deschiderea negocierilor de aderare, iar procesul a fost lansat oficial la 25 iunie 2024, odată cu desfăşurarea primei Conferinţe Interguvernamentale UE – Republica Moldova. În vara acestui an, Republica Moldova a deschis negocierile pentru Clusterul 1, Valori fundamentale, şi Clusterul 6, Relaţii externe. Totodată, autorităţile au finalizat procesul de evaluare tehnică pentru grupurile de capitole 2 – Piaţa internă şi 3 – Competitivitate şi creştere incluzivă. Deschiderea oficială a negocierilor pe aceste clustere necesită însă aprobarea unanimă a statelor membre ale Uniunii Europene.

Premierul Vasile Tofan, vizită de lucru de Burxelles

Premierul Republicii Moldova Vasile Tofan se află, de altfel, într-o vizită de lucru la Bruxelles, unde va participa la cea de-a 10-a reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, potrivit unui comunicat al guvernului. În cadrul reuniunii vor fi discutate evoluţiile în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, progresele în implementarea reformelor, precum şi cooperarea în domeniul politicii externe şi de securitate.

Pe agendă se află, de asemenea, cooperarea economică şi sectorială dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană.

Vizita la Bruxelles a premierului include şi întrevederi cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, vicepreşedinta Comisiei Europene Kaja Kallas, cu comisarul european pentru extindere, Marta Kos, cu comisarul european pentru energie şi locuinţe, Dan Jørgensen, cu comisarul european pentru afaceri interne şi migraţie, Magnus Brunner şi cu comisarul european pentru servicii financiare şi Uniunea Economiilor şi Investiţiilor, Maria Luís Albuquerque.

Premierul Vasile Tofan se va întâlni, de asemenea, cu Directorul general al DG ENEST (Extindere şi Vecinătatea Estică), Gert Jan Koopman.

În plan bilateral, Vasile Tofan se va întâlni cu prim-ministrul Belgiei, Bart De Wever. Totodată, Şeful Executivului va participa la un eveniment public dedicat parcursului european al Republicii Moldova şi va discuta cu reprezentanţi ai mediului de afaceri belgian despre oportunităţile de cooperare economică şi investiţii. Vizita premierului în Belgia se încheie marţi.

Republica Moldova primeşte încă 157 de milioane de euro de la UE după îndeplinirea a 18 reforme

Comisia Europeană a transferat Republicii Moldova a treia tranşă din Planul de creştere, după ce a evaluat că sunt îndeplinite 18 reforme în domenii precum economia, piaţa muncii, energia şi buna guvernare. Plata, anunţată în cadrul celui de-al zecelea Consiliu de Asociere UE-Moldova, la care a participat premierul Vasile Tofan, este a treia tranşă din program şi ridică la 661 de milioane de euro suma pusă până acum la dispoziţia ţării.

Pachetul total pentru perioada 2025-2026 este de 1,9 miliarde de euro  şi este condiţionat de realizarea reformelor convenite. Finanţarea urmăreşte apropierea economiei moldoveneşti de piaţa unică şi pregătirea ţării pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Noua tranşă reprezintă o plată efectivă de 157 de milioane de euro. Comisia precizează însă că totalul de 661 de milioane de euro reprezintă suma „pusă la dispoziţie” Moldovei până în prezent prin intermediul Planului de creştere, o formulare care trebuie diferenţiată de cheltuirea integrală a banilor de către autorităţi sau de beneficiarii finali, menţionează site-ul 2eu.brussels.

Structura mecanismului leagă eliberarea succesivă a finanţării de îndeplinirea unor etape din agenda de reformă, astfel încât plăţile nu sunt acordate automat la începutul programului.

Cele 18 reforme evaluate pozitiv acoperă toate cele şapte componente ale Planului de creştere

Acestea privesc dezvoltarea sectorului privat, rezilienţa economică, guvernanţa economică, coeziunea socială şi piaţa muncii, energia, tranziţia verde şi buna guvernare.

Planul de creştere pentru Republica Moldova a fost propus de Comisie în octombrie 2024, iar pachetul de 1,9 miliarde de euro este cel mai mare program de sprijin financiar al UE conceput până acum pentru Chişinău şi urmăreşte simultan finanţarea investiţiilor, accelerarea reformelor şi apropierea graduală de piaţa unică europeană.

Mecanismul funcţionează prin Facilitatea pentru reformă şi creştere, ceea ce înseamnă că progresul în agenda de reforme este legat direct de accesul la finanţare. În practică, Comisia verifică îndeplinirea etapelor şi condiţiilor asociate unei tranşe înainte ca plata să fie autorizată.

Cele 18 reforme confirmate acum au permis efectuarea celei de-a treia plăţi.

„Plata de astăzi este o recunoaştere a angajamentului Moldovei faţă de reforme şi a hotărârii sale de a avansa pe calea către UE”, a declarat comisarul pentru extindere Marta Kos, adăugând că sprijinul financiar european ar trebui să producă efecte concrete pentru cetăţeni.

Banii fac parte dintr-o strategie mai largă prin care UE încearcă să ofere beneficii economice înainte de aderarea propriu-zisă. Planul urmăreşte îmbunătăţirea accesului Moldovei la piaţa unică, dezvoltarea sectorului privat, creşterea competitivităţii şi consolidarea instituţiilor, în timp ce procesul formal de aderare avansează separat prin negocierile şi reformele prevăzute de cadrul de extindere.

Sprijinul actual se adaugă fondurilor acordate Republicii Moldova în ultimii ani prin alte instrumente europene. Între 2021 şi 2025, UE a alocat ţării peste 1,2 miliarde de euro sub formă de granturi. Finanţarea a inclus sprijin bugetar pentru securitatea energetică şi tranziţia către energie curată, măsuri destinate gospodăriilor afectate de creşterea facturilor la electricitate şi asistenţă pentru reformarea sectorului justiţiei.