Discuțiile profunde ar putea să aducă beneficii pentru toată lumea. De multe ori când ne aflăm în preajma unor persoane pe care nu le cunoaștem avem conversații de complezență, așa-numitele „small talk”. Facem asta pentru că subestimăm cât de mult sunt interesați alții de viața noastră. Credem în mod eronat că dacă încercăm să inițiem conversații mai profunde, acestea vor fi mai incomode.
Acest lucru poate fi adevărat sau fals, de aceea este important să analizăm persoana cu care stăm de vorbă pentru a vedea dacă pare încântată de convorbire și de o potențială conversație mai profundă sau dacă, dimpotrivă, încearcă să scurteze interacțiunea, scrie doc.ro.
O echipă de psihologi americani a concluzionat că oamenii mai fericiți au conversații mai multe și mai substanțiale. Acest lucru poate fi adevărat într-o oarecare măsură, dar cu siguranță nu în toate cazurile. De exemplu, o persoană fericită, dar care se grăbește undeva sau este stresată de o problemă de moment, nu se va simți neapărat confortabil să se lanseze în discuții ample cu necunoscuții.
Întrebările superficiale au inclus subiecte tipice de discuții oferite de cercetători, cum ar fi „Care este cea mai bună emisiune TV pe care ai văzut-o în ultima lună?” sau „Ce părere ai despre vremea de astăzi?” în timp ce întrebările profunde se refereau la informații mai personale, cum ar fi: „Poți să descrii o situație în care ai plâns în fața altei persoane?” sau „Dacă un bol de cristal ți-ar putea spune adevărul despre tine, viața ta, viitorul tău sau orice altceva, ce ai vrea să știi?” În alte experimente, oamenii și-au generat propriile întrebări, fie superficiale, fie mai de profunzime.
Înainte de conversații, participanții au prezis cât de incomode credeau că vor fi conversațiile, cât de conectați credeau că se vor simți cu partenerul de conversație și cât de mult le-ar plăcea conversația. După aceea, au evaluat cât de incomode au fost de fapt conversațiile, cât de conectați s-au simțit de fapt și cât de multă plăcere le-a făcut să stea de vorbă.
În general, cercetătorii au descoperit că atât conversațiile profunde, cât și cele superficiale s-au simțit mai puțin incomode și au dus la un sentiment mai mare de conexiune și de satisfacție decât se așteptau participanții. Acest efect a părut să fie și mai puternic pentru conversațiile profunde.
Participanții care aveau întrebări profunde au presupus că vor avea parte de conversații cu mult mai incomode decât cei care aveau întrebări superficiale. Conversațiile profunde au fost, de asemenea, mai plăcute și au dus la un sentiment mai puternic de conexiune.
Oamenii păreau să-și imagineze că dezvăluirea unor lucruri semnificative pentru ei în conversație va fi întâmpinată cu priviri dezinteresate și tăcere, doar pentru a descoperi că, în conversația reală, lucrurile nu au stat deloc așa.
Ființele umane sunt profund sociale, mai spun cercetătorii, și tind să se angreneze în conversații și să asculte. Dacă o persoană împărtășește ceva important, este posibil să și primească ceva important în schimb, ceea ce duce la o conversație considerabil mai bună.
Cercetătorii au examinat dacă așteptările mai precise de la un partener de conversație au crescut interesul oamenilor de a avea o conversație mai profundă. Într-un experiment, investigatorii le-au cerut participanților să-și imagineze că vor vorbi cu o persoană deosebit de grijulie și interesată sau cu una deosebit de nepăsătoare și dezinteresată.
Participanții care se așteptau să discute cu persoana grijulie au ales întrebări mai profunde decât participanții care se așteptau să stea de vorbă cu un partener nepăsător.