DNA a început urmărirea penală în cazul Blue Air! Dosar penal cu acuzații grave de abuz în acordarea ajutorului de stat

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a început urmărirea penală în cazul companiei aeriene Blue Air. Astfel, a fost deschisă o anchetă penală în cazul Blue Air, punând sub lupă modul în care compania a beneficiat de ajutor de stat și ulterior a intrat în insolvență. Procurorii DNA au solicitat documente de la instituțiile implicate în acordarea ajutorului financiar către companie, transmite Gândul.

DNA a început urmărirea penală în cazul Blue Air!

Investigația a fost declanșată în urma unei sesizări primite de la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). Surse judiciare au confirmat pentru Gândul deschiderea dosarului penal la DNA, iar ancheta a fost preluată de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).

Compania Blue Air, care a trecut sub controlul Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) după ce nu și-a respectat obligațiile financiare, se află acum sub investigația riguroasă a procurorilor anticorupție. Nu este clar momentan dacă dosarul este in rem sau in personam și care sunt acuzațiile precise. Anul trecut, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, cerea ca organele legii să se sesizeze privind ajutorul de stat acordat operatorului.

Procurorii investighează acum modul în care au fost utilizate fondurile de către Blue Air, analizând mișcările de capital, contractele încheiate și alte practici care ar putea ridica suspiciuni de abuz și nereguli financiare.

Daniel Geantă, președintele AAAS, a confirmat că DNA a solicitat documentele privind preluarea acțiunilor Blue Air de către stat.

„Pot să confirm că, zilele acestea, DNA ne-a solicitat documentele pe care Autoritatea le-a întocmit, în baza ordonanței prin care am preluat în portofoliu 75% acțiunile companiei. Nu pot da alte detalii, fiind o anchetă penală în derulare”, a declarat Daniel Geantă pentru Gândul.

Compania aeriană a intrat în insolvență

Blue Air a intrat în insolvență după ce nu a achitat datoriile acumulate în ciuda ajutorului de stat substanțial primit în timpul pandemiei de COVID-19. În decembrie 2022, statul a devenit acționar majoritar, deținând 75% din acțiuni, într-un efort de a salva compania.

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului este cea care a preluat majoritatea pachetului de acțiuni al Blue Air. Compania a intrat în insolvență, după ce instanța Tribunalului București a aprobat procedura, în 22 martie, când a constatat oficial că procedura concordatului a eșuat.

Ministerul Finanțelor a anunțat, în 17 noiembrie 2022, că a executat scrisoarea de garanție în cazul operatorului aviatic. Compania Blue Air a strâns restanțe fiscale de zeci de milioane de lei, pe lângă cele 336 de milioane de lei ce reprezintă obligații de plată ce au rezultat după ce a primit ajutor din partea statului și ANAF a pus poprire pe șase avioane ale operatorului low-cost. Suma pe care statul a garantat-o pentru Blue Air este de 300.775.000 de lei, ceea ce înseamnă peste 61 de milioane de euro.

Din 8 decembrie 2022, ziua preluării în portofoliul statului, acționarii au devenit Ministerul Finanțelor Publice prin AAAS, cu 75% din acțiuni, alături de Teodor-Cristian Rada, cu 23,8%, și Airline Invest S.A., cu 1,9%.

În timpul crizei, Blue Air a fost amendată de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor cu milioane de euro pentru practici comerciale incorecte, iar peste 73.000 de români au depus sesizări privind neregulile companiei. Investigația DNA urmărește să aducă la lumină detalii despre modul în care Blue Air a gestionat fondurile primite de la stat și să stabilească eventualele fapte penale comise în acest context.

Cum s-au „sifonat” banii din Blue Air

Un document obținut de sursa citată în primăvara acestui an detaliază operațiunile dăunătoare companiei, care a fost susținută de stat pentru a putea reintra pe linia de plutire, în timpul pandemiei, lucru ce a dus la insolvență:

• mișcări de capital „înrobitoare”;
• contracte încheiate cu clauze ruinătoare;
• transfer de activitate incomplet, cu risc fiscal ridicat;
• disfuncționalități la nivelul conducerii;
• organizarea defectuoasă a contabilității și neținerea ei în conformitate cu legea;
• probleme grave în gestionarea resurselor umane;
• înființarea de către acționari/foști acționari a unor companii cu același obiect de activitate cu același sediu, suspecte de concurență neloială;
• riscuri aferente concordatului secundar.