România ar putea fi reorganizată administrativ astfel încât să rămână cu doar 15 județe, față de cele 41 existente în prezent, dacă reforma discutată în cadrul PSD urmează modelul celor 15 Curți de Apel din sistemul judiciar, a declarat Dragoș Benea, vicepreședinte PSD și coordonator al grupului de lucru responsabil cu această reformă.
Acest scenariu de lucru prevede comasarea mai multor județe în unități teritoriale mai mari, corespunzătoare zonelor în care funcționează Curțile de Apel. Totuși, este important de menționat că această variantă nu este o decizie politică oficială, ci doar o propunere aflată în discuție.
Reforma ar implica redesenarea granițelor administrative actuale, reunind mai multe județe în entități teritoriale mai extinse. Județele care ar putea rămâne centre administrative includ Bihor, Timiș, Dolj, Constanța, Galați, Prahova, Alba, Mureș, Bacău, Iași, Suceava și Cluj.
În schimb, județe precum Satu Mare, Arad, Caraș-Severin, Olt, Gorj, Mehedinți, Tulcea, Dâmbovița, Buzău, Vaslui, Botoșani și Neamț ar putea fi desființate ca unități administrative distincte și integrate în județele învecinate.
În vestul țării, Bihor ar păstra statutul de centru administrativ, iar județul Satu Mare ar putea fi comasat cu acesta. În Banat, Timiș ar rămâne județ, iar Arad și Caraș-Severin ar putea fi absorbite.
În sud-vest, Doljul ar deveni centrul administrativ al unei regiuni care va include și județele Olt, Gorj și Mehedinți. Această propunere este susținută de lideri PSD din Oltenia, printre care se numără primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, și europarlamentarul Claudiu Manda.
În sud-est, Constanța ar păstra statutul actual, iar Tulcea ar putea fi comasată cu aceasta. Galați va rămâne un centru regional, iar Prahova ar putea deveni centrul unei regiuni care să cuprindă și județele Buzău și Dâmbovița.
În Transilvania, Alba, Mureș și Cluj ar fi județele care își păstrează statutul administrativ. În Moldova, Bacău, Iași și Suceava ar deveni centre regionale, cu Neamț, Vaslui și Botoșani comasate în aceste noi structuri.
O schimbare importantă în această reformă ar viza municipiul București, unde se propune desființarea Primăriei Generale și menținerea primăriilor de sector, care ar prelua responsabilitățile actualei administrații.
În același timp, județul Ilfov ar putea fi desființat ca unitate administrativă distinctă, iar localitățile sale vor fi reorganizate în noua structură teritorială. Această modificare ar influența și configurația politică locală, având în vedere importanța județului pentru principalele partide, PSD și PNL.
Reorganizarea în 15 regiuni administrative se bazează pe actuala structură a sistemului judiciar, unde funcționează 15 Curți de Apel civile, ale căror circumscripții teritoriale acoperă toate cele 41 de județe și municipiul București.
Conform Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, sediile acestor curți și județele arondate includ Alba Iulia, Pitești, Bacău, Oradea, Suceava, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Târgu Mureș, Ploiești și Timișoara.
De exemplu, Curtea de Apel Craiova are în competență tribunalele din Dolj, Gorj, Mehedinți și Olt, iar Curtea de Apel Timișoara acoperă Timiș, Arad și Caraș-Severin. La Oradea sunt arondate județele Bihor și Satu Mare, iar la Constanța, județele Constanța și Tulcea.
Curtea de Apel Ploiești acoperă județele Prahova, Buzău și Dâmbovița, Curtea de Apel Cluj include Cluj, Bistrița-Năsăud, Maramureș și Sălaj, iar cea din Iași reunește județele Iași și Vaslui.
Dragoș Benea, vicepreședintele PSD și coordonatorul grupului de lucru pentru reforma administrativă, a declarat într-un interviu pentru G4Media că reorganizarea județelor va face parte din proiectul de reformă. El a menționat modelul celor 15 Curți de Apel ca un posibil punct de plecare pentru discuții, fără a confirma însă că harta administrativă viitoare va corespunde integral acestei structuri.
PSD nu a stabilit încă un număr final de județe. Potrivit lui Benea, propunerile de comasare vor fi fundamentate pe o matrice de sustenabilitate care va lua în considerare populația rezidentă, sustenabilitatea financiară și capacitatea de colectare a taxelor locale.