Președintele SUA, Donald Trump, a lansat, la Davos, Consiliul Păcii, la care și România a primit o invitație. Liderul american a zâmbit larg în momentul în care a prezentat pubicului prezent Carta Consiliului Păcii semnată de acesta, arată Reuters și AP.
Șeful de stt american spune că noul Consiliul al păcii nu este menit să înlocuiască ONU și la colabora cu acestea, vizând rezolvarea conflictelor globale. Evenimentul de lansare a avut loc în cadrul celei de-a 56-a ediții a Forumului Economic Mondial (WEF), de la Davos.
Între timp, unii aliați ai SUA ezită să se alăture, invocând îndoieli cu privire la mandat, dar 35 de țări, printre care Israel, Arabia Saudită și Turcia, s-au angajat deja să ia parte la acesta. Mai mult, Rusia ia în considerare de asemenea acest lucru.

Donald Trump, a lansat joi Consiliul pentru Pace, axat inițial pe consolidarea încetării focului în Gaza, dar care, potrivit lui, ar putea avea un rol mai amplu, ceea ce ar putea îngrijora alte puteri globale, deși el a afirmat că va colabora cu Națiunile Unite, arată Reuters.
Click to display the embedded YouTube video
„Odată ce acest consiliu va fi complet format, vom putea face practic tot ce dorim. Și vom face acest lucru în colaborare cu Organizația Națiunilor Unite”, a declarat Trump, adăugând că ONU are un potențial enorm care nu a fost încă exploatat pe deplin.
Trump, care va prezida consiliul, a invitat zeci de alți lideri mondiali să se alăture, spunând că dorește ca acesta să abordeze provocări care depășesc armistițiul din Gaza, stârnind temeri că ar putea submina rolul ONU ca principală platformă pentru diplomația globală și rezolvarea conflictelor.
Trump spune că membrii permanenți trebuie să contribuie la finanțarea acestuia cu o sumă de 1 miliard de dolari fiecare. Ceremonia de semnare a avut loc la Davos, Elveția, unde se desfășoară Forumul Economic Mondial anual, care reunește lideri politici și de afaceri din întreaga lume.

În afară de SUA, niciun alt membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU – cele cinci națiuni cu cea mai mare influență asupra dreptului internațional și diplomației de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial – nu s-a angajat încă să adere.
Rusia a declarat miercuri seara că studiază propunerea, după ce Trump a anunțat că va adera. Franța a refuzat. Marea Britanie a declarat joi că nu va adera în prezent. China nu a anunțat încă dacă va adera.
Crearea consiliului a fost aprobată printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU, ca parte a planului de pace al lui Trump pentru Gaza, iar purtătorul de cuvânt al ONU, Rolando Gomez, a declarat joi că implicarea ONU în consiliu se va face numai în acest context.
Cu toate acestea, aproximativ 35 de țări s-au angajat să adere, printre care Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Egipt, Turcia și Belarus.
Puține dintre țările care s-au înscris în consiliu sunt democrații, deși Israelul și Ungaria, ai căror lideri sunt considerați aliați apropiați ai lui Trump și susținători ai abordării sale politice și diplomatice, au declarat că se vor alătura.
„Națiunile Unite au un potențial enorm și cred că combinația dintre Consiliul pentru Pace și oamenii pe care îi avem aici… ar putea fi ceva foarte, foarte unic pentru lume”, a declarat Trump.
El a apreciat că problemele din Orientul Mijlociu se pot încheia uşor.
Războiul din Fâşia Gaza, între Israel şi mişcarea islamistă palestiniană Hamas ”se apropie cu adevărat de sfârşit, iar prezenţa mişcării slamiste libaneze Hezbollah în Liban se rezumă la ”vestigii”.
În Fâşia Gaza, ”sunt nişte incendii mici. Le putem stinge foarte uşor”, a declarat Trump.
El a recunoscut că Hezbollahul rămâne în Liban, dar a minimalizat puterea grupării.
”Astea sunt rămăşiţe, Eu le numesc rămăşiţe”, a declarat el.
Trump a anunţat iniţial că ”Consiliul Păcii” se concentrează asupra soluţinării Războiului din Fâşia Gaza, apoi că acesta va acţiona alături de ONU ca mediator global.
Însă sigla prezentat la acest eveniment, la Davos, reprezintă America de Nord şi doar o parte din America de Sud. Casa Albă şi Departamentul de Stat american s-au concentrat, de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump asupra ”emisferei de vest”.
Trump îşi cataloghează abordarea drept ”doctrina Donroe”, o trimitere la doctrina Monroe din timpul celui de-al cincilea preşedinte al Statelor Unite. Secretarul de Stat Marco Rubio şi emisarul Steve Witkoff au asistat la eveniment.