Dragoș Pîslaru, anunț privind proiectele din PNRR și legea salarizării: Încercăm acum să ne asigurăm că avem pe zona de grant tot ce ne trebuie ca să absorbim toți banii

Ministrul interimar al Investiţiilor şi proiectelor europene, Dragoş Pîslaru, a explicat, marţi, vorbind despre proiectele din PNRR, că încearcă să se asigure că avem pe zona de grant tot ce ne trebuie ca să absorbim toţi banii. Acest lucru presupune că anumite investiţii care sunt pe grant vor fi diminuate.

Oficialul a menţionat că atunci când a venit în funcţie nu avea o înţelegere care sunt toate proiectele, ştiau că era o supracontractare de 47 de miliarde faţă de 20 şi ceva cât aveam în PNRR şi era un haos total managerial, dar în acest moment, suntem la ani lumină în materie de gestiune managerială.

„Este foarte important să discutăm cu colegii din comitetele de monitorizare care sunt datele-limită. Toată lumea ştie de 31 august 2026, dar după aceea mai sunt termene care curg, inclusiv depunerea cererii finale de plată până la 30 septembrie.

Un alt lucru foarte important este legat de a prezenta Comitetului de Monitorizare care este gândirea cu privire la renegocierea finală pentru PNRR, care are loc acum şi se desfăşoară cu experţii Comisiei Europene, şi noi, astăzi, evident, nu o să decidem cum arată în final, pentru că suntem într-un proces de negociere încă cu Comisia Europeană, dar cred că este absolut firesc (..) să le explicăm care sunt premisele de la care am plecat în această negociere şi, evident, lucrurile pe care vrem să le obţinem.

Această decizie este o discuţie importantă, de informare şi consultare, care cred că este mai mult decât binevenită acum, la câteva zile înainte de a transmite către Comisia Europeană varianta finală pe care România şi-o doreşte pentru PNRR”, a spus ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, despre proiectele din PNRR.

Anumite investiţii care sunt pe grant vor fi diminuate

 „Noi încercăm acum să ne asigurăm că avem pe zona de grant tot ce ne trebuie ca să absorbim toţi banii. Acest lucru presupune că anumite investiţii care sunt pe grant vor fi diminuate, ca să fim siguri că tot ce rămâne pe grant se finalizează. În acelaşi timp, presupune mutarea unor investiţii care sunt deja într-un stadiu foarte avansat de finalizare şi care pot fi terminate până pe 31 august”, a mai spus Pîslaru.

Acesta a precizat că negocierile sunt bazate pe dovezile pe care guvernul urmează să le aducă.

„Atunci când am venit, în iunie, nu aveam o înţelegere care sunt toate proiectele, ştiam că e o supracontractare de 47 de miliarde faţă de 20 şi ceva ce aveam în PNRR şi era un haos total managerial. În acest moment, suntem la ani lumină în materie de gestiune managerială”, a subliniat ministrul Investiţiilor.

Dragoş Pîslaru: Să nu credeţi că era dorinţa mea în viaţă să mă apuc acum de salarizare, în 3 săptămâni

Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a declarat marţi că nu era dorinţa sa în viaţă să se apuce acum de salarizare, în 3 săptămâni, pe ultima sută de metri, dar fac lucrurile pe repede-nainte pentru că această reformă a fost evitată. El le-a transmis sindicatelor că ar trebui să se gândească de ce nu au pus mai multă presiune în aceşti ani, când era un guvern care avea tot ce-i trebuie ca să poată să scoată proiectul de lege.

„Să nu credeţi că era dorinţa mea în viaţă să mă apuc acum de salarizare, în 3 săptămâni, pe ultima sută de metri. În 2022, când a început acest proiect, trebuia finanţat undeva în 2023, aia era data limită. În 2022 s-a început să se lucreze, în 2023 s-a oprit, în 2024 s-a început să se lucreze, în 2025, în primăvară, s-a oprit. După care, în guvernul actual, domnul ministru Florin Manole a reluat procesul în decembrie şi iată, n-am avut toţi anii ăştia un proiect, pus public, ceva în care să ştie oamenii la ce se referă”, a declarat ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, despre legea salarizării unice.

El a răspuns celor care au afirmat că Guvernul se grăbeşte cu această lege.

„Acum, toată lumea vine şi spune, păi dar de ce ne grăbim? De ce facem lucrurile aşa pe repede înainte? Păi facem lucrurile pe repede-nainte pentru că această reformă a fost evitată. De ce a fost evitată? Pentru că nimănui nu-i convenea să spună că, da, grila de demnitari ar trebui să fie aliniată cu celelalte grile, pentru că ar fi fost această ură naţională, legată de faptul că demnitarii sunt repoziţionaţi salarial, faţă de ceilalţi. Ei bun, cine este acum acarul lui Păun?

Eu, într-o situaţie de interimat, într-un guvern condus de Ilie Bolojan care a spus că aprindem lumina şi facem reformele. Şi vreau să fie foarte clar pentru toată lumea, sunt gata să iau orice critică, de oriunde, procedurile de consultare vor fi super transparente, lucrurile acestea fac bine administraţiei publice şi această reformă nu e doar că salvează 707 milioane de euro, trebuia făcută de mulţi ani. Şi asta este realitatea pe care o avem”, a subliniat el.

Pîslaru a mai afirmat că este evident că, dacă laşi totul pe 100 de metri, „este heirupul super anevoios şi obositor şi stresant” şi este „o problemă de gestiune politică şi guvernamentală deficitară în anii care au precedat venirea acestui guvern”.

„Este o realitate pe care o avem acum. Într-adevăr, toată lumea este sub presiune, pe de altă parte este vorba de România. Şi este vorba de soarta acestei ţări, bugetul acestei ţări şi soarta românilor. Cred că este nevoie să dau acest mesaj de mobilizare maximă, iar faptul că unul dintre sporurile cele mai controversate în toată administraţia, sporul de fonduri europene, rămâne în continuare în legea salarizării şi este securizat, ar trebui să creeze totuşi un pic de sentiment de apreciere pentru cei care într-adevăr trag foarte tare zilele acestea” a menţionat el.

Ministrul interimar al Muncii a fost întrebat şi despre consultarea sindicatelor pe acest proiect al salarizării.

„Nu a existat un proiect pus în transparenţă, pe procedura clasică de consultare cu sindicate. De ce nu a existat? Trebuie să-i întrebaţi pe cei din guvernele anterioare de ce, din 2022, încoace, nu au ieşit cu un proiect. Au fost trei runde de activitate a Băncii Mondiale în spate.

Puteau să iasă cu el de patru ani de zile. Prin urmare, sindicatele au justificat această observaţie că nu s-a respectat cadrul dialogului social cu privire la această procedură. În acest moment, eu nefiind într-o postură în care pot pregăti un proiect de lege cu un guvern cu puteri depline, nu am cum să declanşez procedura de transparenţă clasică, cu termenele clasice. Eu am trei săptămâni să pot crea un cadru bine aşezat, ca parlamentarii să preia ca iniţiativă legislativă acest proiect. Şi voi face tot ce îmi stă în putinţă, alături de colegii mei, să pregătim cât mai bine acest lucru, să integrăm toate observaţiile şi să venim cu un proiect robust”, a spus ministrul Pîslaru.

„Sindicatele ar trebui să se gândească de ce nu au pus mai multă presiune, de ce acum toată lumea este nemulţumită că nu au fost consultări, dar din 2022 încoace nu am văzut o presiune extraordinară ca proiectul să iasă, lumea să şi-l asume şi să existe aceste discuţii. Prin urmare, este un pic nedrept din partea sindicatelor, apreciindu-le poziţia, sunt actori în dialogul social, dar este un pic nedrept faptul că nu au pus presiunea cuvenită de nişte ani de zile, atunci când era un guvern care avea tot ce-i trebuie ca să poată să scoată proiectul şi acum pun problema de ce nu au fost consultaţi. (..) Atunci când pactizezi poate cu o anumită zonă a spectrului politic, în ideea că ştim noi că îi mai lăsăm, că o să ne iasă bine ceva, ei, iată, această pactizare uneori nu te ajută sub nicio formă şi te duce în situaţia în care nimeni nu o să-şi asume reforma aşa cum trebuie şi acum se face pe ultima sută de metri. Invitaţia mea este să nu ne uităm foarte mult la trecut, să ne uităm la proiectul acesta şi ceea ce sper de la sindicate este că nu suntem unii împotriva celorlalţi, ci pur şi simplu suntem parte a unei singure echipe, echipa România, care încearcă să vină cu o legislaţie cât mai bună pentru 1,2 milioane de români şi în acelaşi timp cât mai bună şi pentru ceilalţi contribuabili din România”, a mai spus Dragoş Pîslaru.