Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a afirmat luni, într-un interviu pentru B1 TV, că se ia în considerare extinderea perioadei după anul 2027 în care pensionarii cu pensii mai mari de 3.000 de lei vor plăti contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS). Oficialul a subliniat că această decizie nu este impusă de către Comisia Europeană, ci reprezintă o opțiune luată în discuție la nivel național.
Dragoș Pîslaru a declarat că deficitul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a scăzut în acest an, ca rezultat al măsurilor implementate de autorități. Ministerul Finanțelor va continua să analizeze situația bugetului asigurărilor de sănătate pentru a evalua necesitatea unor eventuale intervenții suplimentare.
Întrebat dacă Bruxelles-ul impune extinderea perioadei de impozitare a pensiilor ce depășesc 3.000 de lei, Ministrul Muncii a oferit un răspuns referitor la această temă.
„România este o țară atipică, la noi corespondența tehnică cu Comisia Europeană ajunge în public. O corespondență tehnică este pur și simplu o reflecție a ofițerilor de proiect de la Comisia Europeană. Când am auzit titrarea de tipul: Comisia Europeană ne impune, ne obligă… nimic mai adevărat. Este o corespondență tehnică. Am testat mai multe versiuni, mai multe ipoteze, mai multe scenarii și acesta este răspunsul la unul dintre ultimele scenarii pe care le-am testat. Ni s-a spus că este mai bine să te duci mai degrabă spre 10 miliarde decât spre 12 miliarde, că ar fi mai bine să vă uitați spre alte surse, dar nu sunt niște lucruri care să fie impuse. Nu există prerogative de politică fiscală sau altă natură ale Comisiei. Asta pentru ca toți românii să înțeleagă că Bruxelles-ul nu impune lucruri”, a explicat oficialul, la B1.
Pîslaru a mai spus că România trebuie să vină cu măsuri compensatorii dacă vrea să cheltuiască 12 miliarde pe Legea salarizării:
„România trebuie să vină cu respectarea angajamentelor pe care le are. Dacă vrea să cheltuiască 12 miliarde pe Legea salarizării trebuie să vină cu măsuri compensatorii între ce avea deja planificat, adică 8 miliarde pentru acest spațiu și diferența până la 12. Dacă nu are de 4 miliarde și ar fi doar de două, atunci trebuie să vină cu o lege care se încadrează în 10 miliarde. Comisia Europeană ne recomandă mai degrabă să avem o rezervă decât să te duci la maximul pe care îl poți avea”.
Despre extinderea impozitului pe pensii după 2027, Dragoș Pîslaru a spus că Ministerul Finanțelor va analiza bugetul Casei Naționale de Asigurărilor de Sănătate.
„În acest an, deficitul la Casa de Asigurări de Sănătate a scăzut simțitor ca urmare a acestor măsuri, că în lipsa acestora am fi avut un deficit de circa 4 miliarde de lei și cu siguranță va fi o analiză a Ministerului de Finanțe, dar nu ne zice Bruxelles-ul ce trebuie să facem cu bugetul Casei de Asigurări de Sănătate. Eu cred că acest guvern, alt guvern trebuie să analizeze dacă are măsuri care să aducă un echilibru în bugetul asigurărilor de sănătate sau nu. Cum se creează acest echilibru? Te uiți ce medicamente compensezi, ce și cum plătești spitalelor, dacă faci plata pe activitate, că au un număr de paturi sau serviciile pe care le oferă”.
Dragoș Pîslaru a mai spus că încă speră că Legea salarizării poate fi adoptată până la 31 august
„Înțelegerea mea după întâlnirea de la Cotroceni…deci, două partide au spus că ar susține, PNL și USR. Alte două partide, unul este mai degrabă sceptic, celălalt este foarte legat de poziția sindicatelor, vorbesc de UDMR și de PSD. Înțelegerea mea e că vor avea niște analize interne în această seară și mâine dimineață, după care va fi o reuniune online cu liderii. Cred că astăzi a fost foarte important de clarificat unde suntem și care sunt problemele pe care partidele le-au ridicat.
Sunt două sectoare care au în acest moment o acceptare, Sănătatea și Educația. La sănătate, am văzut astăzi una dintre federații care a pus un simulator de salarii, care arată că 78% au creșteri și că 58% susțin că legea trebuie să treacă. Am semnale de la sindicatul TESA că legea este bună. Sanitas este împotrivă, pentru ambulanțieri sunt lucruri pe care le poți rezolva prin amendament… nu stau la mâna nimănui. Se poate corecta.
La sănătate, în condițiile în care ai 80% ai tot personalul pe câștig, nu mai pierde nimeni nimic, avem o chestiune clară că totul este protejat prin măsuri compensatorii. Întrebarea e care e problema? Că puteai lua cu 3 miliarde în plus? Întotdeauna este un lucru aspirațional pe care puteai să îl faci”, a încheiat oficialul.
Amintim că Sorin Grindeanu a avertizat luni că nu mai este timp pentru adoptarea Legii salarizării în forma discutată până acum, în condițiile în care Ministerul Muncii, Educației și Sănătății nu au ajuns încă la un punct de vedere comun. Liderul PSD spune că este „foarte greu, dacă nu imposibil” ca legea să fie adoptată de Parlament, să treacă de eventuale contestații la CCR și să fie promulgată, în condițiile unor „termene imposibile de îndeplinit”.
Comisia Europeană a solicitat Guvernului României să implementeze măsuri compensatorii pentru a contracara impactul financiar al noii legi a salarizării. Costurile proiectului ar putea depăși estimarea inițială de aproximativ 8 miliarde de lei.
În observațiile transmise, Comisia a atras atenția asupra modului în care au fost calculate cheltuielile salariale din sectorul bugetar. Există o diferență de circa 1 miliard de lei între fișierul de calcul al impactului financiar și prevederile proiectului referitoare la salariile din sectorul sanitar.
Draftul noii legi a salarizării a fost transmis Comisiei Europene săptămâna trecută, iar răspunsul primit de autoritățile române conține mai multe observații legate de impactul bugetar al acesteia.
Comisia Europeană a subliniat necesitatea ca adoptarea legii salarizării să fie însoțită de un pachet de măsuri compensatorii, astfel încât creșterile de cheltuieli să poată fi acoperite de bugetul de stat.
În acest sens, Comisia a menționat posibilitatea prelungirii unei măsuri fiscale aflate deja în vigoare, respectiv contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) aplicată pensiilor care depășesc 3.000 de lei.
În prezent, această măsură este valabilă până la 31 decembrie 2027. Comisia Europeană recomandă menținerea acestei contribuții și după 1 ianuarie 2028.
Prelungirea CASS pentru pensiile ce depășesc 3.000 de lei ar putea asigura o sursă suplimentară de venituri pentru stat, contribuind la compensarea impactului financiar generat de noua lege a salarizării.
Astfel, această măsură este una dintre soluțiile analizate pentru echilibrarea costurilor bugetare asociate reformei salarizării.