Fluviul Dunărea a atins, în România, cu două zile mai devreme faţă de prognoza iniţială a hidrologilor, un nou debit minim istoric, de 1.400 de metri cubi pe secundă, sub cel înregistrat în 2003, de aproape trei ori mai mici faţă de media multianuală a lunii august, care este de 3.900 de metri cubi pe secundă, a anunțat Ana Maria Agiu, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Naţionale Apele Române (ANAR) la Digi24.
Astfel, miercuri, se finalizează încărcarea ultimei barje din cele patru care vor fi scufundate în fluviu pentru a creşte debitul apei spre centrala nucleară de la Cernavodă, însă specialiştii analizează încă „foarte strict” în ce condiţii se va desfăşura operaţiunea, aşa încât siguranţa oamenilor care o realizează să nu fie afectată, dat fiind că în zona respectivă „curenţii sunt extrem de puternici”.
„Este o cursă contra cronometru”, mai spune Agiu,purtătorul de cuvânt al Administraţiei Naţionale Apele Române (ANAR).
„Vorbim despre un nou debit minim istoric, sub cel înregistrat în 2003. Evident că navigaţia este afectată deja de mai bine de două săptămâni, iar în ceea ce priveşte nivelul Dunării la Cernavodă s-a reuşit o stabilizare a acestuia. Astăzi, în continuare, în urma intervenţiilor de până la acest moment de dislocare a stâncii respective, s-a reuşit o creştere a nivelului Dunării în zona Cernavodă cu 2 centimetri, ceea ce înseamnă o încetinire a tendinţei de scădere a nivelului Dunării la Cernavodă.
Astăzi avem un minus 217 centimetri, practic o valoare ceva un pic mai mare decât zilele trecute, cu 2 centimetri. De asemenea, şi prognoza s-a prelungit, adică dacă acum câteva zile anunţam că în jurul datei de vineri am ajunge la minus 233 centimetri, adică la o scădere de 2,5 metri în zona Cernavodă, acest moment s-a prelungit cel puţin până la începutul săptămânii viitoare”, a declarat Ana Maria Agiu, purtătorul de cuvânt al ANAR, la Digi 24.
Potrivit oficialului, acest lucru înseamnă, în primul rând, că au fost câştigate „câteva zile extrem de importante”.
„În cursul zilei de astăzi (n. red. miercuri) se va finaliza încărcarea ultimei barje şi încă se analizează foarte strict în ce condiţii se vor scufunda aceste barje, astfel încât siguranţa oamenilor să nu fie afectate. Am înţeles că în zona respectivă curenţii sunt extrem de puternici şi de aceea este foarte important ca această intervenţie să fie realizată în siguranţă, inclusiv în siguranţă pentru oamenii care efectuează această operaţiune”, a subliniat Agiu.
Purtătorul de cuvânt al Apelor Române a precizat că în momentul în care operaţiunea va fi o reuşită, „cu siguranţă”, efectele „trebuie să se vadă imediat”.
„Aşa cum am spus şi în alte contexte, este o cursă contra cronometru. Este foarte importantă această intervenţie şi în acelaşi timp complexă, pentru că, pe de-o parte, sunt foarte mulţi factori externi de care trebuie să ţinem cont şi pe care, în primă fază, poate nu i-am luat în calcul până când s-a analizat, exact la faţa locului, care este impactul. Iată că au apărut aceşti factori suplimentari legaţi de curenţi, care pot pune în pericol siguranţa oamenilor care fac această intervenţie, de aceea se analizează încă condiţiile în care se vor face aceste scufundări”, a explicat purtătorul de cuvânt.
Agiu a menţionat că ţinta specialiştilor este aceea de a reuşi o creştere a nivelului Dunării în zona Cernavodă de până la 10-12 centimetri, ceea ce înseamnă, practic, reducerea decalajului prognozat iniţial de către Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor, pe care Dunărea îl înregistra, respectiv o scădere de doi centimetri pe zi şi o scădere de până la 15-16 centimetri în zona Cernavodă.
”Exact acest decalaj de 10-12 centimetri ne propunem să-l realizăm, până când se vor resimţi la nivelul debitelor Dunării precipitaţiile care vin din bazinul superior al Dunării, respectiv din Austria.
Acestea nu sunt atât de semnificative pe cât ne-am dori, în sensul în care să aducă o cantitate suficient de mare de apă încât debitul Dunării să crească, debitul optim pentru Cernavodă ar fi 2000 de metri cubi pe secundă la intrarea în ţară, aşa cum a fost anul trecut. Din păcate, precipitaţiile pe care le aşteptăm să se resimtă la nivelul debitelor Dunării de pe sectorul românesc nu sunt atât de consistente, dar chiar şi 100-200 de metri cubi în plus faţă de ce avem astăzi este benefic, în primul rând, pentru menţinerea debitelor minime în vederea funcţionării centralei”, a mai spus Ana-Maria Agiu.
Iniţial, hidrologii prognozaseră că debitul Dunării va ajunge sub minimul istoric din anul 2003, în data de 7 august, când va fi de 1.400 m3/s. La intrarea în ţară, debitele Dunării au valoarea de 1.450 m3/s, fiind de trei ori mai mici decât media multianuală a lunii august, respectiv de 3.900 de m3/s.