Eugen Tomac intervine în problema Tezaurului României de la Moscova. BNR, în frunte cu Mugur Isărescu, îi sprijină inițiativa

Eugen Tomac liderul PMP,a explicat, marţi, că situaţia Tezaurului României de la Moscova este un subiect complex care necesită un răspuns personalizat la nivel european.

Europarlamentarul spune că acest subiect trebuie „făcut cunoscut şi promovat constant, atât timp cât va fi necesar, până va fi adus acasă”, motiv pentru care va iniţia un amplu demers de promovare a situaţiei Tezaurului României sechestrat în Rusia.

Mai mult, liderul politic va avea susținerea guvernatorului Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, și a întregului BNR.

Problema Tezaurului României de la Moscova revine în prim-plan, anunță Eugen Tomac

”Chestiunea Tezaurului României sechestrat la Moscova trebuie adusă pe agenda Uniunii Europene! Am avut prilejul de a participa ieri, la invitaţia Băncii Naţionale a României, la simpozionul „Tezaurul României evacuat la Moscova – un drept de creanţă mai vechi de un secol”. România este singurul stat din lume care a depozitat în timp de război întregul său tezaur în alt stat, în baza unei înţelegeri bilaterale, iar apoi acesta a fost sechestrat”, a transmis Eugen Tomac pe Facebook, după participarea  la simpozionul „Tezaurul României evacuat la Moscova – un drept de creanţă mai vechi de un secol”.

Liderul PMP arată că ”pe lângă tezaurul Băncii Naţionale a României, care cuprinde peste 93 de tone de aur, la Moscova a fost dus şi întregul tezaur cultural”.

Amenzi de 10.000 de lei dacă faci așa ceva pe stradă. Sancțiunile se aplică și comercianților

O pacientă de 25 de ani și copilul ei au murit la Maternitatea din Arad. DSP a deschis o anchetă

”La acea vreme, Guvernul a decis să golească toate mănăstirile, să strângă toate colecţiile de artă publice şi private, colecţiile Academiei Române, chiar şi bijuteriile Reginei Maria, precum şi arhivele principalelor instituţii ale statului: Consiliul de Miniştri, Parlamentul, Arhivele diplomatice, cele privind siguranţa statului. Au fost, de asemenea, trimise hrisoave, pergamente cu peceţi domneşti, panaghiarele lui Ştefan cel Mare de la Mănăstirea Neamţ, Epitaful de la Cozia (1936) şi multe alte cărţi vechi, picturi valoroase, precum şi portretul lui Avram Iancu în mărime naturală. Toată memoria naţiunii române a fost dusă la Moscova. Acum, când securitatea Europei este pusă la grea încercare de războiul declanşat de Rusia, ţările europene sunt obligate să-şi consolideze mecanismele de apărare şi să regândească fundamental întreaga viitoare comunicare cu Moscova, aceasta fiind în prezent suspendată. De aceea, am afirmat ieri, în cadrul simpozionului, că acum este momentul potrivit pentru a face cunoscut la nivel european dosarul Tezaurului României de la Moscova”, a mai completat europarlamentarul.

Demers de promovare a situaţiei Tezaurului României sechestrat în Rusia

Eugen Tomac spune că, ”acum, când Uniunea Europeană îşi defineşte strategia privind combaterea traficului de bunuri culturale relocate în timp de război, trebuie să acţionăm şi să facem cât mai cunoscută această problematică la nivelul instituţiilor europene”.

”Eu voi iniţia un amplu demers de promovare a situaţiei Tezaurului României sechestrat în Rusia. Primul pas va fi prezentarea, în Parlamentul European, a celor două volume excepţionale traduse în limba engleză: „The Romanian National Bank Treasure Taken to Moscow” scrisă de domnul Cristian Păunescu şi „Destinul Tezaurului României” o colecţie de documente inedite, autor Ilie Schipor”, a anunţat Tomac care mai arată că ”situaţia Tezaurului României de la Moscova este un subiect complex care necesită un răspuns personalizat la nivel european. El trebuie făcut cunoscut şi promovat constant, atât timp cât va fi necesar, până va fi adus acasă”.

Mugur Isărescu anunță că BNR sprijină demersurile europarlamentarului

Între timp, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a anunțat, tot astăzi, că instituţia pe care o conduceva sprijini demersurile europarlamentarului Eugen Tomac, în direcţia informării membrilor Parlamentului European şi a internaţionalizării problematicii Tezaurului evacuat la Moscova, dat fiind că, în plan extern, chiar la nivelul decidenţilor europeni, problema tezaurului a rămas în mare parte necunoscută.

”Proiectele noastre de viitor pornesc de la constatarea că în plan extern, chiar la nivelul decidenţilor europeni, problema Tezaurului BNR evacuat la Moscova a rămas în mare parte necunoscută. În circuitul public din străinătate atât cel ştiinţific, cât şi cel al literaturii de popularizare, nu există lucrări în limbi de circulaţie internaţională dedicate acestei teme, iar istoricii şi specialiştii în ştiinţe juridice români nu au abordat, în străinătate, această problematică.

Ca un prim pas, intenţionăm să sprijinim demersurile remarcabile ale domnului europarlamentar Eugen Tomac, în direcţia informării membrilor Parlamentului European şi a internaţionalizării problematicii Tezaurului. Domnul Eugen Tomac, istoric, jurnalist şi politician, un om devotat proiectelor sale, a fost de două ori deputat în Parlamentul României şi din 2019 este deputat în Parlamentul European. Totodată, ne propunem să contribuim la reuşita evenimentelor care se vor organiza în viitorul apropiat în cadrul Parlamentului European atât cu experienţa specialiştilor noştri, cât şi cu lucrările în limba engleză, prezentate şi dezbătute la BNR”, a anunţat guvernatorul BNR la Simpozionul cu tema ”Tezaurul României evacuat la Moscova – un drept de creanţă mai vechi de un secol”.

Oficialul Băncii Naționale a amintit că anul acesta, în luna decembrie, se împlinesc 107 ani de la evacuarea la Moscova a Tezaurului României şi că, începând din anul 1991, BNR a pus consecvent în aplicare o strategie privind prezentarea pentru opinia publică internă şi externă a problematicii Tezaurului trimis la Moscova şi apoi sechestrat de URSS.

”În acest an ne-am propus organizarea mai multor evenimente prin care să reafirmăm, mai ales în plan internaţional, că România are un drept de creanţă deplin valabil din punct de vedere istoric şi juridic asupra depozitului său de aur evacuat la Moscova în 1916-1917”, a mai afirmat Isărescu, cre recunoaște că România a mai încercat astfel de acțuni.

”Cu ocazia aderării Rusiei la Consiliul Europei, în anul 1995, România, alături de alte state foste comuniste, au prezentat propuneri pentru restituirea bunurilor confiscate de Uniunea Sovietică. Atunci, Comisia pentru Afaceri Juridice şi Drepturile Omului a Consiliului a apreciat că aceste probleme trebuie rezolvate între statele membre interesate. Rusia nu a acceptat această discuţie, nici măcar la nivel de experţi, sub pretextul că la Moscova se discută proiectul unei legi de restituiri de bunuri materiale aparţinând altor state, care în condiţiile războiului au fost depozitate în URSS. Dar, ulterior, proiectul de lege invocat de experţii ruşi a fost respins de Duma de Stat”, a povestit Mugur Isărescu.

BNR deține mai multe documente în acest sens

Isărescu a mai transmis că BNR deține numeroase documente referitoare la această problemă păstrate în seiful Guvernatorului BNR încă din 1922.

”Ca urmare, principala noastră preocupare a fost să facem cunoscute documentele pe care le deţinem, referitoare la această problemă. Mă refer la documentele originale, reunite în dosarul special, care se păstrează în seiful Guvernatorului BNR, încă din anul 1922. Dosarul a fost predat din mână în mână, de la un guvernator la altul, ca o dovadă a hotărârii BNR de a recupera bunurile ce îi aparţin. Sunt 166 de documente oficiale, elaborate de Guvernul român, Guvernul rus, Banca Naţională şi de reprezentanţii diplomatici străini implicaţi în evenimente. Pentru ca aceste documente să fie accesibile şi corect înţelese, le-am prezentat atât în ediţii de documente şi studii, cât şi la sesiunile de comunicări şi în expoziţiile organizate an de an. De fiecare dată, am reconstituit cadrul istoric în care au avut loc evenimentele, respectând adevărul istoric, percepţia obiectivă a faptelor şi spiritul critic, însoţit de echilibru în interpretarea informaţiilor”, a explicat guvernatorul BNR.

De asemenea, a fost acordată o mare atenţie activităţii Comisiei româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului Băncii Naţionale a României depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial, înfiinţată în baza Declaraţiei comune a miniştrilor de externe român şi rus din 4 iulie 2003. Până în prezent au avut loc cinci întâlniri ale acestei Comisii, ultima în anul 2019.