Exclusiv. Alocația copiilor în România: sprijin real sau o bifă pe hârtie? Ce poți cumpăra, de fapt, cu banii primiți lunar

În țara noastră, alocația lunară a unui copil este de 719 lei în primii 2 ani, iar mai apoi, până la 18 ani este de 292 de lei. O sumă care, în teorie, ar trebui să contribuie la creșterea și îngrijirea noului membru al familiei. Însă ce poți face cu adevărat cu această sumă în decurs de 3-4 săptămâni?

Ce putem cumpăra cu alocația copilului, în 2025

Ca părinte în România, am început să mă întreb, încă de la prima alocație primită, cât mi-ar ajunge acești bani dacă ar fi singurul meu venit, dar și ce aș putea cumpăra cu ei. O radiografie sinceră a cheltuielilor ne arată faptul că banii de la Guvern sunt utili, dar de-a dreptul insuficienți. În primii doi ani, nevoile copilului nu sunt foarte multe, majoritatea raportate la hrană și somn. Par puține cheltuieli, însă ce faci atunci când sănătatea te împinge să faci drumuri la farmacii? Sau când puseele de creștere te împing mai rapid la magazinul de haine? În majoritatea cazurilor, prețurile pentru un nou născut nu sunt deloc iertătoare cu părinții, deoarece vânzările nu țin cont de vârstă, ci doar de interesul unui profit tot mai mare.

În cazul unui copil cu vârsta cuprinsă între 0 și 2 ani, ca să calculăm per primul tip de alocație de la Guvern, se oferă, așadar, suma de 719 lei. Într-o singură lună, un bebeluș consumă o medie de 3 – 4 cutii de lapte praf, un bax de 250-300 de scutece (8-10 schimbați pe zi). În afară de lapte și scutece, un copil mai are nevoie de creme de corp, substanțe de substanțe de lactază enzimatică, cele care ajută la digerarea lactozei, pentru reducerea colicilor, plus alte medicamente de reducere a balonării bebelușilor, protecția pielii, constipație etc.

O analiză lunară a cheltuielilor generale, reliefează următoarele cheltuieli:

• lapte praf: 4 cutii: 87 lei x 4 = 348 lei
• scutece: 1 bax de 144buc la 149 lei x 3 = 447 lei
• colief lunar: 97 lei
• Espumisan lunar: 25 lei
• șervețele umede: 10 pachete minim x 7 lei: 70 lei
• apă pentru biberoane: o medie de 25-30 de litri pe lună, adică 6 sticle la 5 litri: 6x 7,5 lei: 45 lei

Așadar, doar pentru cheltuielile absolut necesare, sumele minime ajung la 1032 de lei. Însă lunar, așa cum era de așteptat, apar și cheltuieli neprevăzute.

Acestea pot fi de tipul:

• Haine necesare vârstei în perioada de creștere: minim 300-500 lei pe lună (body-uri pe mărimea respectivă, șosete, pantaloni)
• Analize nedecontate, ședințe de kinetoterapie – în București, cel mai ieftin abonament este de 1700 de lei 10 ședinte, cheltuieli pentru kinetoterapie: încălțăminte specială, creme etc;
• Detergenți de haine și de vase de bebeluși: 50 de lei lunar;
• jucării utile vârstei: 50-100 de lei minim lunar.

Așadar, cheltuielile sunt cu mult mai mari, chiar și doar cele strict necesare, comparativ cu calculele statului. Pentru mulți părinți, acesta este principalul motiv pentru care întoarcerea la locul de muncă mai devreme este necesară.

Analizând și alocația de după vârsta de doi ani, situația este și mai dramatică. Suma de 292 de lei ar trebui să ajungă lunar unui copil cu cerințe din ce în ce mai mari. Pe lângă scutece, haine care sunt mai scumpe în funcție de cum înaintează în vârstă, cheltuielile deja ajung la sume greu de imaginat.

După 2 ani, un părinte începe să calculeze alocația pentru:

• materiale auxiliare grădiniță și școală, cele de bază plus opționalele – o medie de 300 de lei minim;
• haine pentru școală și echipamente sportive 3-500 lei minim;
• încălțăminte 1-300 lei în funcție de vârstă;
• tabere – 1000 lei;
• pastile și vitamine necesare de la farmacie: 300 lei minim;
• hrană acasă ;
• plata hranei la grădiniță și școală pentru instituțiile de învățământ cu program prelungit între 1000 și 1500 lei lunar;
• activități recreative: sporturi, dans, ore de muzică, ore de înot: minim 1000 de lei lunar;

Iată, așadar, doar câteva cheltuieli enumerate care, în funcție de cum crește copilul, devin tot mai mari și mai multe. Între timp, statul îngheață majorarea alocațiilor.

Așadar, alocația din România, chiar și în forma actuală, este un ajutor binevenit, însă clar insuficient. În primii 2 ani, suma de 719 lei poate acoperi o parte semnificativă din nevoile de bază ale unui copil, însă după cei doi ani, cei 292 lei ajung rar ajung pentru mai mult de câteva nevoi urgente.

În cazul unei familii cu venituri medii sau mici, alocația nu e o soluție. Este, mai degrabă, un supliment pe care ești nevoit să-l completezi permanent din alte surse. Realitatea e simplă: copiii costă mult mai mult decât o recunoaște statul român prin acest ajutor, însă ignoranța autorităților din domeniu își spune în continuare cuvântul.