EXCLUSIV Ciprian Șerban, noul ministru al Transporturilor, pregătit să continue implementarea contractelor aflate în desfășurare din era Grindeanu, cea mai prolifică perioadă de dezvoltare a infrastructurii românești

Ciprian‑Constantin Șerban, deputat PSD, al treilea om în stat din funcția de președinte al Camerei Deputaților și una dintre figurile politice tinere din actuala coaliție de guvernare, a fost desemnat recent să preia portofoliul Transporturilor și Infrastructurii în noul Guvern Bolojan din partea PSD.

Ciprian Șerban, pregătit să continue dezvoltarea pregătită de Sorin Grindeanu

Acesta își pregătește începerea mandatului într-un moment-cheie pentru dezvoltarea marilor proiecte de infrastructură din România, având în față o misiune complexă, dar esențială, aceea de a menține ritmul crescut de investiții în transporturi, atragerea de noi finanțări și modernizarea instituțională în continuarea erei lui Sorin Grindeanu, considerată cea mai prolifică perioadă de dezvoltare din domeniul Transporturilor din istoria post-decembristă a României.

Conform surselor noastre, printre principalele sale obiective se numără continuarea implementării contractelor aflate în desfășurare, lansate în perioada fostului ministru Sorin Grindeanu, actual lider PSD și viitor președinte al Camerei Deputaților după o rocadă cu Șerban, considerată de mulți drept una dintre cele mai active din ultimele decenii în domeniul infrastructurii mari.

Proiectele de autostrăzi, căi ferate și modernizări portuare sau aeroportuare vor fi urmărite îndeaproape, în vederea livrării lor la termen și cu respectarea standardelor tehnice.

Un alt pilon strategic al mandatului lui Ciprian Șerban este atragerea de noi surse de finanțare. Fondurile europene rămân esențiale la ora actuală. Totuși, în paralel, va fi încurajată dezvoltarea parteneriatelor public-private, în special pentru proiectele cu impact regional și pentru cele aflate încă în faze incipiente de planificare.

O direcție importantă, susținută și de reprezentanți ai mediului economic, este digitalizarea companiilor aflate în subordinea Ministerului Transporturilor.

Practic, se urmărește o creștere a performanței acestora, atât din perspectiva managementului intern, cât și a relației cu beneficiarii – fie că este vorba de transport rutier, feroviar, aerian sau naval. Optimizarea proceselor, automatizarea fluxurilor și accesul transparent la date vor face parte din reformele instituționale așteptate prin deciziile noului Executiv care prind România într-o perioadă delicată, dar cu mare nevoie de dezvoltare.

Întâlnire la cel mai înalt nivel cu comisarul european pentru Transporturi

Conform unor surse Mediaflux, printre planurile urgente ale noului ministru din perioada imediat următoare se află o întâlnire oficială cu comisarul european pentru transporturi, Apostolos Tzitzikostas, discuția fiind deja programată.

Convorbirile se vor concentra pe stadiul proiectelor cofinanțate de Uniunea Europeană cât și pe oportunitățile de extindere a colaborării în cadrul rețelei transeuropene de transport (TEN-T).

Care sunt prioritățile de infrastructură din programul de guvernare

De asemenea, Mediaflux a intrat în posesia priorităților de infrastructură din programul de guvernare al Executivului Bolojan, pe care în prezentăm detaliat în rândurile de mai jos:

Mobilitate militară

Vom urmãri asigurarea conectării rutiere sau feroviare a obiectivelor militare strategice la principalele rute de transport din România, astfel încât sã fie asigurată mobilitatea militară
rapidã și sigură. Înființarea Comitetului Național de Coordonare a Mobilității Militare, având c a membri Ministerul Transporturilor și Intrastructurii, Ministerul Apărări Naționale
și Ministerul Afacerilor Externe.

În sprijinul functionärii acestuia, vor fi întreprinse măsuri pentru întărirea capacității instituționale a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii în vederea accesării finantărilor europene disponibile în domeniul mobilitäții militare, intensificarea cooperării internaționale în conformitate cu direcțiile stabilite în Cartea Albà comună privind pregătirea pentru apărarea Europei 2030 și Comunicarea comună privind Abordarea strategică a UE la Marea Neagră, optimizarea rutelor de transport rutier și feroviar care traverseazã România pentru operaționalizarea coridorului de mobilitate militarã între porturile de la Marea Baltică, Marea Neagrã și Marea Egee, simplificarea și armonizarea procedurilor naționale de autorizare a miscărilor militare transfrontaliere în acord cu standardele stabilite de Agenția Europeanã de Apărare (EDA), precum și consolidarea colaborärii interinstituționale în cadrul proiectelor ,Rețeaua de centre logistice în Europa și de sprijin pentru operații” și „Mobilitatea militară”, dezvoltate sub egida mecanismului PESCO al Uniunii Europene.

Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare, aeriene

1. Continuarea implementärii programului de construcție a variantelor de ocolire. Până în 2028, vor fi finalizate variante ocolitoare, care vor scoate traficul greu din localitäțile supraaglomerate și creșterea călitäții vieții cetătenilor, în cea mai mare parte prin descentralizare și parteneriate cu autoritäțile publice locale.

2. Prioritizarea transportului feroviar metropolitan. În jurul marilor aglomerări urbane, transportul feroviar metropolitan e o necesitate majorã, în contextul traficului rutier extrem de aglomerat în aceste zone metropolitane. Vor fi dezvoltate rețele de trenuri suburbane și metropolitane pentru a reduce aglomerația rutieră și a îmbunätäți mobilitatea urbană în zonele metropolitane. Aceste proiecte vor contribui la o mai bunã conectivitate între orașele mari și suburbii, facilitând deplasarea rapidã și eficientă a cetătenilor. Introducerea transportului feroviar pe rute scurte, la tarife scăzute. Beneficii: Acces la locurile de muncã, reducerea traficului rutier și a poluării. Creșterea accesutui locuitorilor din proximitatea marilor orașe la locurile de muncã mai bine pläțîțe din zonele urbane.

3. Asigurarea coridoarelor feroviare rapide și predictibile pentru marfă. Crearea unor coridoare feroviare eficiente pentru transportul de marfã va reprezenta o prioritate. Aceste coridoare vor asigura timpi de tranzit mai scurți, costuri reduse și o predictibilitate mai mare a transportului de marfă, contribuind astfel la creșterea competitivitãții economice a României în regiune.

Fără a ne limita la aceastã enumerare, investițiile prioritare pe fiecare sector de transport sunt următoarele:

Rutier

* Autostrada A1 Sibiu – Pitești și Lugoj – Deva pentru conectarea portului Constanța și a capitalei la vestul Europei
* Autostrada de Centurà a Bucureștiului AO împreună cu noi conexiuni radiale spre capitalã
* Autostrada A7 Ploiești – Pașcani
* Autostrada A3 Transilvania Tg. Mureș – Cluj – Oradea,
* Autostrada A8 Unirii Tg. Mureș – lași – Ungheni
* Autostrada Timișoara – Moravița
* Autostrada A4 Sud „Alternativă Techirghiol”
* Conexiunea zonei metropolitane lärgite Rm. Vâlcea la Autostrada A1 Sibiu – Pitești prin modernizarea drumului național existent (etapă 1) și construirea unui drum expres nou (etapă 2)

Feroviar

* Magistrala Predeal – Brașov – Sighișoara – Simeria – Deva – Arad
* Magistrala Arad – Timișoara – Caransebeș – Craiova – București
* Magistrala Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor
* Magistralele Giurgiu – Videle și Constanța – Mangalia
* Stabilirea oportunitäfii și elementelor generale de culoar și vitezã pentru calea ferată de mare viteză București – Cluj – Budapesta
* Imbunätäțirea conexiunii feroviare în Portul Constanța
* Modernizarea stafiilor de cale ferat ă în parteneriat cu autoritäțile locale și îmbunătațirea conexiunilor zonelor agricole la infrastructură feroviară

Material rulant

* Peste 100 de trenuri electrice noi, respectiv 70 de locomotive și 140 de vagoane noi sau modernizate care s ã atingà fiecare resedintà de județ ce beneficiază de cale ferată electrificată pâná în 2028.

Metrou

* Magistrala 6 Aeroport Otopeni – 1 Mai
Magistrala 4 Gara de Nord – Gara Progresu
Magistrala 5 Eroilor – lancului – Pantelimon
* Extensii ale magistralelor actuale în zonele metropolitane și reabilitarea magistralelor existente, inclusiv conexiunea terminal T1 și viitorul T2 – Aeroport Henri Coandã.

Aerian

* Dezvoltarea unui nou terminal la Aeroportul Internațional Henri Coandă București
* Dezvoltarea terminalelor cargo

Cine este Ciprian Șerban, noul ministru al Transporturilor

Ciprian Șerban este originar din județul Neamț, are 39 de ani și este deputat din 2020. A urmat cursurile Facultății de Științe Politice la Iași, ulterior finalizând studii masterale și postuniversitare în domenii precum administrație publică și leadership strategic.

A deținut funcții de conducere în administrația locală și în cadrul unor companii private, iar în ultimii ani a activat intens în Parlament, fiind implicat în comisiile de specialitate.

Preluarea Ministerului Transporturilor de către Ciprian Șerban marchează o etapă de tranziție responsabilă la nivelul Guvernului într-un context național și internațional în care infrastructura este o prioritate strategică. Astfel, noul ministru are ocazia să contribuie decisiv la dezvoltarea României.