EXCLUSIV Unde va fi înmormântat Ion Iliescu! Primul președinte al României post decembriste, îngropat nu departe de fosta Alee a Comuniștilor FOTO și VIDEO
Reporterii Mediaflux au găsit locul în care va fi înmormântat Ion Iliescu, fostul președinte al României, aflat în prezent stare gravă la spital. În vârstă de 95 de ani și susținut de aparate, acesta se luptă pentru viața sa după ce a fost diagnosticat cu cancer. Medicii de la Spitalul SRI sunt așteptați în orice moment să facă anunțul teribil.
Mai jos vorbim despre locul de veci al primului șef de stat din perioada democrată, fiind vorba de un cimitir din București cunoscut atât pentru istoria sa, cât și pentru personalitățile comuniste care au fost înhumate aici de-a lungul vremii, având în trecut chiar și o alee numită Aleea Comuniștilor, dar care astăzi se numește Aleea Teilor.
Totuși, în prezent, numele fostului președinte al României de pe cruce este acoperit chiar la ordinul său, asta după ce acum câțiva ani s-a aflat unde va fi înmormântat. Mai jos vedeți povestea cimitirului, dar și povestea primului șef de stat al României. Sâmbătă, 2 august, la ora transmiterii acestei știri, locul de veci al lui Ion Iliescu nu este încă pregătit, fiind puțin murdar și prăfuit.
Mediaflux a descoperit unde va fi înmormântat Ion Iliescu, fostului președinte al României
Click to display the embedded YouTube video
Chiar dacă s-a declarat toată viața un ateu convins care crede mai degrabă ”în forţa omului”, Ion Iliescu va fi îngropat într-un cimitir creștin ortodox alături de familia sa, mai exact în Cimitirul Sfânta Vineri din București, acolo unde are un cavou din marmură neagră realizat acum ceva ani buni.
Mai mult, până și numele său și al soției, Elena Iliescu, sunt trecute pe cruce, chiar dacă acestea au fost acoperite ulterior cu o placă tot de marmură ce va fi descoperită atunci când va muri și va fi înmormântat. La fel, mai este de bătut și data exactă a morții.
Tot aici, acum câțiva ani, aici a fost îngropată și Maria Șerbănescu, cumnata lui Ion Iliescu, sora soției fostului președinte, Elena ‘Nina’ Iliescu, prima doamnă a României democratice.
Cerința fostului șef de stat pentru decesul său
Până la decesul lui Ion Iliescu și momentului înmormântării, fostul șef de stat a cerut expres ca locul unde este scris numele său și al soției de pe cruce să fie acoperit cu o altă placă de marmură pentru a sta ascuns.
Astfel, timp de mai mulți ani acesta a fost acoperit doar cu o folie de plastic care era dată de multă lume jos, destul de frecvent, motiv pentru care fostul președinte a luat această decizie pentru a nu mai atrage atenția asupra locului de veci din acest cimitir, au arătat mai de mult angajații cimitirului pentru Mediaflux.
Ion Iliescu și-a pregătit deja locul de veci
Născut în data de 3 martie 1930, în Oltenița, județul Călărași, Ion Iliescu a ajuns deja la vârsta de 95 de ani. Acesta nu mai apare în public, trăindu-și ultimii ani de viață într-o vilă de lux din cartierul Primăverii, acolo unde a cumpărat un apartament la începutul anilor ’90 contra sumei de 7.100 de dolari.
Achiziția a fost făcută în 1997, după ce acesta pierduse alegerile, la scurt timp după ce premierul de atunci, Nicolae Văcăroiu, a emis o Ordonanţă prin care chiriașii de la RAAPPS, printre care și fostul șef de stat, îşi puteau cumpăra locuinţele la prețuri infime, după cum scria la vremea respectivă Evenimentul Zilei. Inedit sau nu, și Nicolae Văcăroiu are un loc de veci în același cimitir ca și Ion Iliescu.
În cavoul familiei Iliescu este înmormântată și cumnata fostului șef de stat, Maria Șerbănescu, sora Ninei Iliescu. Crucea lui Ion Iliescu și a soției sale este cea din partea stângă, numele fiind deja scrise pe ea, dar acoperite cu o placă de marmură pentru a nu fi vizibile. Totuși, după cum se observă, cripta nu are și o cruce creștină, doar forma de monument.
Povestea cimitirului Sfânta Vineri
Locul unde se află astăzi Cimitirul Sfânta Vineri a aparținut familiei Golescu-Grant, mari boieri cu merite în modernizarea României și mai ales filantropi. Effingham Grant, fondatorul familiei, diplomat, om de afaceri și filantrop, născut în Marea Britanie și stabilit ulterior în România, era fratele Mariei Rosetti care s-a stabilit și ea la București. El este cel care a donat terenul cimitirului încă de la 1870, fiind considerat ctitorul acestui loc.
La 1850 Effingham Grant se căsătorește cu Zoe Racoviță, fata lui Alexandru Racoviță și a Anei Golescu și nepoata lui Dinicu Golescu. După căsătorie, familia intră în posesia Palatului Belvedere și moșiei aferente, moștenite de Zoe. Unul dintre fiii cuplului a fost Nicolae Grant, un cunoscut pictor român.
Un al doilea fiu al cuplului a fost inginerul constructor Robert Effingham Grant, care a participat la construcția Podului Grant și care l-a denumit în acest mod în cinstea tatălui său. Acesta a fost specializat în construcții căi ferate, fiind un colaborator apropiat al lui A.Saligny alături de care a construit căi ferate, poduri și tunele, dar și Ministerul Agriculturii, Casa Armatei și Palatul Parlamentului din Dealul Patriarhiei.
Printre personalitățile de marcă din acest cimitir se numără actorul-regizor-profesor C.Nottara, celebrul tenor Leonard, născut în Giulești, arhitectul Em.Budișteanu, cunoscuta artistă Maria Lătărețu, Toni și Lucia Sturdza Bulandra și alții.
Primul președinte al României post decembriste, îngropat nu departe de fosta Alee a Comuniștilor
Totuși, chiar dacă mulți poate nu mai știu, în cimitirul Sfânta Vineri există o mare alee perpendiculară, centrală, dedicată unor „eroi comuniști”, dintre care mulți au fost atei, cum este și cazul lui Ion Iliescu. Astfel, pe drumul dintre intrarea principală și cea secundară, care dă în stradă Caraiman se află Aleea Teilor, însă denumirea este una nouă, dată după Revoluția din 1989, pentru că numele original este acela de „Aleea comuniștilor”.
De asemenea, Capela Cimitirului „Sfânta Vineri” din Capitală a fost renovată în 2022, după ce timp de aproape 70 de ani a stat în paragină, ea fiind construită încă de la sfârșitul secolului al 19-lea. Practic, aici își dorm somnul de veci marii activiști din anii ’40-50′, părinți ai ideologiei comuniste, care au înlocuit de multe ori crucea creștină cu secera și ciocanul, fiind vorba de șefi de cadre, torționari, generali, politicieni și chiar oameni de cultură din perioada respectivă.
Viața lui Ion Iliescu
Acesta a condus statul român în trei rânduri, ca președinte al CFSN între 22 decembrie 1989-1992, apoi ca președinte ales al României între anii 1992-1996 și 2000-2004. Între 1996-2000 și 2004-2008 a fost senator din partea PSD și apoi președinte de onoare al PSD.
Alexandru Iliescu, tatăl lui Ion Iliescu, s-a născut în Oltenița, și a fost un comunist ilegalist. În decembrie 1931 a plecat clandestin în URSS, unde a participat la lucrările Congresului al V-lea al Partidului Comunist Român, ținut la Gorikovo (lângă Moscova). A mai rămas în Uniunea Sovietică încă patru ani. La întoarcerea în țară a fost condamnat la închisoare. La vârsta de un an Ion Iliescu a fost abandonat de mama lui naturală, Maria Dumitru Toma (de origine bulgară), care nu s-a interesat niciodată de soarta lui. La scurt timp Alexandru Vasile Iliescu s-a căsătorit cu Maria P. Iliescu, care l-a crescut pe Ion Iliescu.
Iliescu a absolvit Liceul Spiru Haret din București în anul 1949, după care studiat mecanica fluidelor la Institutul Politehnic București, iar apoi la Institutul Energetic al Universității din Moscova. În timpul șederii sale la Moscova a fost secretar al „Asociației studenților români”. Iliescu este căsătorit din 1951 cu Elena (Nina) Iliescu (fostă Șerbănescu) dar nu au avut niciun copil pentru că soția sa a avut mai multe pierderi de sarcină, iar cei doi s-au cunoscut și plăcut încă din anii de liceu.
Activitatea sa din timpul Revoluției din decembrie 1989
În timpul revoluției din decembrie 1989, Iliescu și o parte a disidenților politici au constituit Frontul Salvării Naționale, care a preluat puterea cu sprijinul forțelor armate conduse de Gen. Stănculescu. Iliescu a fost recunoscut ca lider al FSN și , prin urmare, al autorității provizorii a statului până la alegerile din 1992. Calitatea de lider provizoriu a statului a fost recunoscută și de Consiliul Frontului Salvării Naționale care s-a constituit ulterior din membrii FSN și a partidelor noi create.
Iliescu a propus o democrație originală cu alegeri la care puteau participa mai multe partide. Iliescu a susținut mai degrabă adoptarea la scară larga a reformelor în stil Perestroika decât eliminarea completă a instituțiilor existente. A avut o legătură puternică cu puterea de la Moscova care a fost dovedită de primirea călduroasă a noului regim de către conducerea URSS, precum și faptul că primul acord internațional post-revoluționar a fost semnat cu URSS.
Viața de după Revoluție
După revoluție Iliescu a fost membru fondator al Frontului Salvării Naționale (FSN), urmând transformările sale în FDSN (Frontul Democrat al Salvării Naționale), apoi în Partidul Democrației Sociale din România (PDSR) și în final în Partidul Social Democrat (PSD).
Consiliul Frontului Salvării Naționale s-a prezentat poporului ca organizator al primelor alegeri libere, după care urma să se autodizolve. O dată cu dizolvarea acestuia, mare parte din membrii au format FSN, care a candidat în primele alegeri și le-a câștigat cu 70% din voturi.
Ca membru fondator, Iliescu a rămas în FSN, organizația trecând prin câteva scindări politice care au dus la formarea FDSN-ului (aripa Iliescu) ulterior schimbându-și denumirea prin diferite fuziuni în Partidul Democrației Sociale din România (PDSR), apoi Partidul Social Democrat (PSD)
Sub presiunea evenimentelor care au condus la mineriade, atitudinea lui politică a virat cu timpul de la un susținător al Perestroikăi, la social-democrație, aliniindu-se spectrului politic occidental de stânga. România, și în special aripa naționalistă, a fost dur criticată pentru faptul că, în comparație cu celelalte state din blocul comunist, a avut tendința de a reține elementele de bază comuniste.
Unde va fi înmormântat Ion Iliescu! Primul președinte al României post decembriste, îngropat nu departe de fosta Alee a Comuniștilor
După președinție
La alegerile parlamentare din 2004, obține un nou mandat de senator în circumscripția electorală București și revine în fruntea grupului parlamentar al PSD. La alegerile interne din PSD din 21 aprilie 2005, Iliescu a pierdut în fața lui Mircea Geoană, dar a fost ales președinte de onoare al partidului în 2006, o poziție fără autoritate executivă în cadrul formațiunii, creată special pentru el.
Conform emisiunii TVR „Mari români” din anul 2006, lansată sub forma unei campanii de identificare a celor mai mari români din toate timpurile, din 100 de „Mari români” aleși de participanți, Ion Iliescu a ieșit pe locul 71.
Trimiterea în judecată în dosarul Mineriadei
În iunie 2009 Ion Iliescu a fost scos de sub urmărire penală în dosarul „Mineriada 13-15 iunie 1990”, în care era acuzat de genocid, complicitate la tortură, propagandă pentru război, tratamente neomenoase, distrugere, favorizarea infractorului și complicitate la rele tratamente. În octombrie 2015 presa a anunțat că a fost pus sub urmărire penală în același dosar, pentru infracțiuni contra umanității.
Pe 13 iunie 2017 a fost trimis în judecată alături de Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, Miron Cozma și alții, pentru infracțiuni contra umanității. Procesul a fost suspendat pe durata stării de urgență declarate ca urmare a pandemiei COVID-19. În data de 10 decembrie 2020 instanța a decis retrimiterea dosarului la Parchet, pentru refacerea rechizitoriului.
Trimiterea în judecată în dosarul Revoluției
În data de 9 aprilie 2019 a fost trimis în judecată alături de Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus pentru crime împotriva umanității, în Dosarul Revoluției. În data de 24 februarie 2023 Înalta Curte de Casație și Justiție și-a declinat competența de judecare a cauzei în favoarea Curții de Apel București.
Prin Decretul-Lege nr. 3 din 4 ianuarie 1990, când încă nu fusese ales președinte, Ion Iliescu a amnistiat toate infracțiunile săvârșite care se încadrau la mai puțin de 3 ani pedeapsă.Astfel au scăpat de pușcărie toți cei care au bătut revoluționarii arestați.[32]
Printre controversele care îl învăluie pe fostul șef de stat se numără și cele prin care Ion Iliescu a grațiat și pe membrii C.P.Ex. al C.C. al P.C.R. care fuseseră condamnați pentru că au aprobat, în ședința din 17 decembrie 1989, reprimarea revoluției române din 1989. De asemeni a grațiat ofițerii condamnați pentru deschiderea focului în zona Calea Lipovei din Timișoara și a protestat la condamnarea generalilor Victor Atanasie Stănculescu și Mihai Chițac, care fuseseră de asemeni găsiți vinovați de reprimarea revoluției, dar fuseseră numiți membri în primul guvern FSN de Iliescu. După ce Iliescu a reajuns în 2001 la conducerea României, noul procuror general numit de el, Tănase Joița, a făcut recurs în anulare împotriva sentințelor de condamnare a celor doi generali, care astfel au scăpat de detenție.
În decembrie 2003 Ion Iliescu l-a grațiat pe Iosif Veverca, un milițian care a ucis o persoană în revoluția din 1989 la Timișoara. În același decret prin care l-a grațiat pe Miron Cosma, fostul președinte l-a grațiat și pe Ioan Corpodean, ofițer de miliție implicat în reprimarea revoluției de la Timișoara.
EXCLUSIV Unde va fi înmormântat Ion Iliescu! Primul președinte al României post decembriste, îngropat nu departe de fosta Alee a Comuniștilor FOTO și VIDEO
