FMI cere reducerea deficitului bugetar cu 2% din PIB! Marcel Ciolacu, prima reacție după discuții: „Reforma ANAF este esențială”

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a trasmis joi, 4 octombrie, că pentru România se aşteaptă o creştere economică de 2,3% şi un deficit bugetar de 6% din PIB în cadrul discuţiilor cu Marcel Ciolacu şi cu reprezentanți ai Guvernului. Totuşi, recomandă autorităţilor de la Bucureşti reforme adiţionale care să reprezinte 2% din PIB.

Într-o conferinţă de presă susţinută miercuri la Bucureşti, şeful misiunii FMI pentru România, Kees Martijn, a precizat că pachetul fiscal adoptat recent de Guvern este un pas în direcţia potrivită, arătând însă că este nevoie şi de alte reforme.

„Alte reforme în ceea ce priveşte taxele sunt necesare pentru a creşte veniturile, eficienţa şi corectitudinea. O creştere a veniturilor de peste 2% din PIB în afara celor aduse de pachetul fiscal recent va fi necesară în următorii doi ani”, subliniază FMI.

Pe termen mediu economia românească va ajunge la potenţialul de creştere de 3 – 3,25%, pe măsură ce consumul şi investiţiile susţinute de fondurile din PNRR rămân puternice. Potrivit FMI, rata inflaţiei va scădea de la 7% la 4% la finalul anului 2024, însă rămâne peste ţinta Băncii Naţionale a României.

Marcel Ciolacu, anunţ după întâlnirea cu delegaţia FMI

Marcel Ciolacu a avut miercuri, la Palatul Victoria, o întâlnire cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional condusă de Jan Kees Martijn. Premierul spune că pentru reducerea cheltuielilor bugetare şi combaterea evaziunii fiscale, digitalizarea ANAF în ritm accelerat este prioritate naţională.

Şeful misiunii FMI a afirmat că pachetul fiscal anunţat de Guvern este un pas important în direcţia corectă, iar reforma ANAF este esenţială, astfel că Fondul va continua să sprijine, prin acordarea consultanţei tehnice, reformarea şi digitalizarea ANAF.

„Guvernul României este puternic angajat în susţinerea creşterii economice, reducerea cheltuielilor publice şi combaterea evaziunii fiscale, a afirmat prim-ministrul Ciolacu în cadrul întâlnirii cu delegaţia FMI în care a fost analizată evoluţia economiei româneşti, în contextul provocărilor din ultima perioadă”, a transmis Executivul într-un comunicat oficial.

”Creşterea noastră economică se bazează pe investiţii. Susţinem cu prioritate proiectele de infrastructură, în special în transporturi, având în vedere faptul că investiţiile în acest domeniu au cel mai mare grad de multiplicare în economie. Acordăm aceeaşi atenţie proiectelor de investiţii în sănătate şi educaţie pentru că, în egală măsură, ne preocupă creşterea calităţii vieţii cetăţenilor noştri”, a subliniat şeful Executivului.

De asemenea, prim-ministrul a menţionat proiectele guvernamentale pentru susţinerea directă a dezvoltării şi investiţiilor în sectorul materialelor de construcţii şi în industria alimentară, domenii importante pentru economia românească.

Digitalizarea ANAF, o prioritate naţională

Premierul a punctat şi importanţa proiectului de lege asupra căruia Guvernul şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului pentru consolidarea veniturilor bugetare, potrivit Guvernului.

”Pentru reducerea cheltuielilor bugetare şi combaterea evaziunii fiscale, digitalizarea ANAF în ritm accelerat este prioritate naţională. Toate instituţiile statului cu atribuţii în domeniu – Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor, ANAF – au ca prioritate stabilirea de măsuri speciale pentru combaterea evaziunii şi pentru creşterea colectării veniturilor bugetare. Totodată, prin proiectul de lege asupra căruia ne-am angajat răspunderea în faţa Parlamentului vom crea cadrul legal pentru ca ministerele să se reorganizeze prin desfiinţarea sau comasarea autorităţilor din subordine”, a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Totodată, şeful misiunii FMI în România a arătat că discuţiile cu Banca Naţională a României au relevat faptul că sistemul monetar este sănătos şi stabil, se mai arată în comunica

Principalele declarații făcute de Jan Kees Martijn

• e nevoie de o reducere a deficitului de 2% din PIB deficitul bugetar ar putea depăși 6% din PIB în acest an și 5% în 2024, însă trebuie să ajungă la 3% pentru ca statul și companiile să se împrumute la dobânzi mai mici
• evaluările continue ale cheltuielilor statului sunt binevenite, dar nu vor oferi reduceri ample
• sănătatea și educația la standarde UE necesită finanțare
• noi reforme fiscale sunt necesare
• o creștere a veniturilor de 2% din PIB, pe lângă cele deja adoptate în pachetul fiscal, e necesară
• este necesară eliminarea facilităților încă în vigoare
• trebuie să crească încasările din TVA, implementarea reformei privind taxarea imobilelor îmbunătățirea administrației, deși necesară, nu este de ajuns
• creșterea predictibilității cu cheltuielile privind pensiile și salariile e binevenită
• inflatia ar putea fi 4% in 2024, dar tot peste ținta Băncii Naționale a României (BNR)
• impozitele pe cifra de afaceri a companiilor vor constitui o povară pentru unele companii.

Produsul Intern Brut (PIB) al României este așteptat să treacă în acest an de 1.600 miliarde de lei. Astfel, o colectare suplimentară de 2% din PIB înseamnă 32 de miliarde de lei la buget pentru reducerea deficitului, echivalentul a 6,4 miliarde de euro.