Cătălin Predoiu, demisie din funcția de prim-vicepreședinte PNL, dar nu și din partid. Anunț din tabăra liberală
Cătălin Predoiu a demisionat astăzi din funcția de prim-vicepreședinte PNL, au declarat surse liberale citate de Mediaflux, Digi 24 și G4Media. Predoiu, unul din liderii grupului care doresc continuarea guvernării alături de PSD nu a demisionat însă și din partid.
UPDATE Sebastian Burduja, despre demisia lui Cătălin Predoiu: Am fost anunţaţi în cadrul şedinţei Biroului Politic Naţional, prin secretarul general, că a fost primită această demisie
Liderul PNL Bucureşti, deputatul Sebastian Burduja, a declarat miercuri, despre demisia lui Cătălin Predoiu, că au fost anunţaţi în cadrul şedinţei Biroului Politic Naţional, prin secretarul general, că a fost primită această demisie şi că Predoiu va explica motivele, la un moment sau altul
”Am fost anunţaţi în cadrul şedinţei Biroului Politic Naţional, prin domnul secretar general, că a fost primită această demisie. Înţeleg că domnul Predoiu va explica dânsul motivele, la un moment sau altul”, a spus Sebastian Burduja, în emisiunea România Politică de la Prima News.
Burduja a precizat că decizia acestuia e un act unilateral şi ar trebui să-şi explice în faţa partidului şi a cetăţenilor.
Sebastian Burduja a menţionat că Predoi şi-a dat demisia din funcţia de prim-vicepreşedinte, nu din calitatea de membru al Partidului Naţional Liberal.
Cătălin Predoiu, cel mai longeviv ministru postdecembrist – 9 ani, 10 luni şi 13 zile, prim-ministru interimar de trei ori şi preşedinte al PNL
Cătălin Marian Predoiu este o figură centrală a politicii româneşti de după 1989. Actualul vicepremier demis şi prim-vicepreşedinte demisionar la mai puţin un an de la alegerea în funcţie este deţinător al portofoliului Internelor şi interimar pe cel al Justiţiei.
A ocupat, de-a lungul vremii, portofoliile Internelor şi Justiţiei de mai multe ori, a fost interimar la Externe şi premier interimar de trei ori. A marcat şi performanţa de a fi menţinut în funcţie în cinci guverne.
Imediat după căderea guvernului Bolojan, colegul de partid al premierului demis, Cătălin Predoiu, a declarat că „PNL trebuie să continue guvernarea. Nu trebuie să o abandonăm”. Părerea sa nu a fost împărtăşită de colegii de partid care, câteva ore mai târziu, au votat rămânerea Partidului Naţional Liberal în opoziţie.
Cariera politică a lui Cătălin Predoiu
Predoiu este de profesie avocat, are un doctorat în drept comercial şi a avut o carieră la catedră la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti. Cariera sa publică este marcată de o longevitate remarcabilă în funcţii executive, fiind adesea perceput ca un ministru tehnocrat sau indispensabil în perioade de tranziţie.
Cătălin Predoiu a fost ministru al Justiţiei timp de 6 ani, 9 luni şi 17 zile, în trei perioade distincte:
Februarie 2008 – Mai 2012:
Pe 28 februarie 2008, Cătălin Predoiu ajunge pentru prima dată în Guvernul României ca independent şi ocupă portofoliul Justiţiei. Rămâne în funcţie şi în cele două cabinete conduse de Emil Boc şi de Mihai Răzvan Ungureanu şi asigură interimatul funcţiei de prim-ministru între demiterea lui Emil Boc şi numirea lui Mihai Ungureanu, timp de trei zile, între 6 şi 9 februarie 2012. Stă în guvern, în total, 4 ani, 2 luni şi 7 zile.
Noiembrie 2019 – Decembrie 2020:
Pe 4 noiembrie 2019 se întoarce în guvern, de data aceasta ca membru PNL şi ocupă poziţia de ministru de Justiţie în guvernele Orban I şi Orban II, până pe 23 decembrie 2020. Un total de 1 an, 1 lună şi 19 zile. Pleacă din funcţii publice în perioada guvernului Cîţu.
Noiembrie 2021 – Iunie 2023:
Revine la conducerea aceluiaşi minister în cabinetul Nicolae Ciucă unde stă între 25 noiembrie 2021 şi 15 iunie 2023, adică 1 an, 6 luni şi 21 de zile. După demisia lui Nicolae Ciucă ocupă din nou interimar funcţia de premier timp de trei zile.
O altă funcţie importantă în administraţie deţinută de Cătălin Predoiu a fost cea de ministru de Interne: 2 ani, 10 luni, 26 de zile, din iunie 2023 până prezent.
La învestirea guvernui condus de Marcel Ciolacu, pe 15 iunie 2023, Cătălin Predoiu a primit portofoliul Internelor pe care o va păstra în ambele guverne Ciolacu, până pe 6 mai 2025
După demisia lui Marcel Ciolacu, în 6 mai 2025, preia mandatul de premier interimar pe care îl va ocupa până pe 23 iunie.
Din 23 iunie 2025, până la moţiunea de cenzură împotriva colegului său Ilie Bolojan, a fost tot ministru al Internelor. În total, Predoiu a stat în această funcţie 2 ani, 10 luni şi 26 de zile.
Funcţii de conducere la nivelul Guvernului. Premier interimar de trei ori
Predoiu a ocupat poziţii de rang înalt în cadrul executivului, inclusiv rolul de prim-ministru interimar de trei ori: prima oară timp de trei zile între 6–9 februarie 2012, după demisia premierului Emil Boc. A doua oară între 12–15 iunie 2023, tot timp de 3 zile după demisia premierului Nicolae Ciucă. Ultima oară a stat premier interimar între 6 mai – 23 iunie 2025 (48 zile), după demisia lui Marcel Ciolacu şi ieşirea PSD de la guvernare.
Cătălin Predoiu – Parlamentar
Parlamentar: A fost ales Deputat în legislaturile 2016-2020 şi 2020-2024, reprezentând judeţele Călăraşi şi ulterior Prahova. Din decembrie 2024, ocupă funcţia de Senator de Prahova.
Membru CSAT: În calitatea sa de Ministru al Afacerilor Interne, face parte din Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.
Administraţie: Înainte de a deveni ministru, a fost membru în Consiliul de Administraţie al CEC Bank până în martie 2008.
Cătălin Predoiu – Candidatul
Cătălin Predoiu a candidat la Primăria Capitalei în 2016 din partea PNL, într-un context marcat de instabilitate internă a partidului şi de concurenţă acerbă cu PSD. Campania sa a venit târziu, după retragerea a trei predecesori.. A promovat unificarea dreptei şi opoziţia faţă de Gabriela Firea (PSD). S-a clasat pe poziţia a treia, după Gabriela Firea şi Nicuşor Dan.
Cătălin Preoiu – membru PNL
Predoiu a intrat în zona liberală încă din 1991, când a aderat la PNL – Aripa Tânără, formaţiune dispărută ulterior, iar după fuziunea PDL-PNL din 2014 a revenit în primul plan al partidului ca lider cu rol de coordonare.
În cadrul PNL, Predoiu a ocupat mai multe poziţii importante. Potrivit surselor biografice şi de presă, el a fost prim-vicepreşedinte al PNL în perioada de după fuziunea din 2014 şi a condus ulterior organizaţia PNL Bucureşti între decembrie 2015 şi iunie 2016. În 2025, a fost votat preşedinte interimar al PNL pentru trei luni, într-un moment de tranziţie internă, după suspendarea lui Ilie Bolojan din funcţia de lider al partidului.
El a fost ales prim-vicepreşedinte PNL la Congresul din iulie 2025.
Știre inițială
Cătălin Predoiu e dat ca viitor membru al guvernului Veștea sau posibil președinte al Senatului, dacă se reușește demiterea lui Mircea Abrudean. Din informații pe surse se pare că o primă tentativă de înlăturare a președintelui Senatului a avut loc chiar azi, dar fără succes, după ce AUR s-a opus.
Cătălin Predoiu e și vicepremier în guvernul Bolojan
Predoiu a susținut permanent refacerea coaliției cu PSD după ce PSD și AUR au demis prin moțiune de cenzură guvernul Bolojan.
Acesta declarase în cadrul Biroului Politic al PNL- unde s-a votat împotriva susținerii guvernului Veștea – că „probabil, acesta va fi ultimul meu discurs în cadrul PNL”.
Predoiu a fost primul lider liberal care, după căderea guvernului Bolojan, a cerut ca PNL să rămână la guvernare în Coaliție cu PSD și și-a reiterat această poziție în BPN-ul partidului.
„PNL este un partid cu relevanţă strategică pentru România”, a susţinut Predoiu, adăugând că liberalii nu trebuie să abandoneze guvernarea.
„Este foarte multă emoţie în partid (…) PNL trebuie să aleagă în a se grăbi cu o decizie pripită şi de a fugi de responsabilitatea guvernării, sau a cântări ce opţiuni are, şi să continue mai departe să-şi asume aceste responsabilităţi. Le vom discuta în partid”, a mai declarat Predoiu.
Tensiuni în PNL
PNL stă pe un butoi cu pulbere, iar lupta nu este legată doar de viitorul guvernării, ci și de viitorul partidului. Următoarele zile vor duce la separararea apelor și va arăta raportul de putere.
Pentru miercuri 17 iunie, la ora 16.00, a fost convocat un Birou Politic Național. Ședința va fi în format online și are drept scop reconfirmarea deciziei de luni din BPN, că oricine acceptă o funcție ministerială în Guvernul Veștea e exclus de drept din partid.
În prima fază, Adrian Veștea va fi singurul exclus pe acest motiv. Validarea finală pentru excludere este cea a Consiliului Național. Iar acest Consiliu Național, unde sunt de obicei 800-1.000 de membri de partid, va fi convocat cât mai rapid de Biroul Politic Național. Cel mai devreme Consiliul Național poate fi vineri.
De asemenea, potrivit surselor Mediaflux, Congresul Extraordinar va fi convocat pentru duminică.
PNL a anunţat, marţi, că Adrian Veştea se situează în afara Partidului Naţional Liberal în condiţiile în care desemnarea sa s-a realizat fără aprobarea forurilor statutare ale PNL şi cu încălcarea Statutului partidului.
Pentru excluderea acestuia din partid, potrivit statutului PNL, trebuie convocat Consiliul Naţional al partidului, care să stabilească un Congres, în condiţiile în care funcţia de prim-vicepreşedinte deţinută de acesta fiind votată în cadrul Congresului.
