Guvernul explică tăierile și taxele propuse! Miniştrii Finanţelor, Sănătăţii, Educaţiei, Muncii şi viceprim-ministrul Tanczos Barna, conferinţă de presă privind reducerea deficitului VIDEO
Viceprim-ministrul Tanczos Barna, ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, ministrul Educaţiei, Daniel David şi ministrul Muncii, Florin Manole au ieșit, joi, de la ora 16.00, în conferinţă de presă, pentru a explica public măsurile de reducere a cheltuielilor anunţate de premierul Ilie Bolojan în urmă cu o zi.
Guvernul explică tăierile și taxele propuse! Miniştrii Finanţelor, Sănătăţii, Educaţiei, Muncii şi viceprim-ministrul Tanczos Barna, conferinţă de presă la Palatul Victoria
Click to display the embedded YouTube video
UPDATE: Ministrul Sănătății, Alexandru-Florin Rogobete, anunț privind măsurile fiscale care afectează Sănătatea
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a vorbit recent, în conferința de presă extinsă despre impactul măsurilor fiscale impuse de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar asupra sistemului de sănătate.
„Creșterea contribuției la asigurări de sănătate. Al doilea punct important: Zona concediilor medicale. Mai important decât atât, reformele de bază, unele din acestea au fost pornite: creșterea capacității de răspuns pentru ambulatoriile de specialitate, accelerarea programelor de screening etc.
Ca ministru al Sănătății am obligația să protejez cât mai mult pacienții. Bolnavii neasigurați dar care beneficiază de alt tip de program de sănătate vor beneficia de servicii medicale în cadrul acelui tip de program. Nu se aplică CASS la pacienții oncologici, cu handicap.
Concediile medicale: Nu se aplică CASS pentru patologii grave, care creează drame, oncologie, urgențe cardiace, intervenții chirurgicale. Toate programele de screening vor fi asigurate indiferent dacă persoana este asigurată sau nu.
Avem o problemă cu concediile medicale de 1-2 zile care se dau fix înainte de sărbătorile legale, 1-2 mai, sau atunci când se creează punți”, a explicat ministrul Sănătății.
UPDATE: Principalele declarații ale lui Florin Manole, ministrul Muncii
Florin Manole, ministrul Muncii, a explicat măsurile fiscale luate de Ministerul Muncii privind pensionarii și angajații din România.
„Modificările din actul normativ sunt în principal pe salarizare – veniturile salariale rămân la nivelul lui decembrie 2024 până la finalul anului următor. Se reduce majorarea salariilor de bază de ma maxim 50% la maxim 35% când e vorba de cei care lucrează în proiecte finanțate din fonduri europene.
E adăugat un criteriu de performanță, majorarea se dă doar pe perioada contractată în proiect și nu pe prelungirea perioadei. Indemnizația de hrană are un plafon de până la 6.000 lei lunar, cuantum 347 lei. Se prelungește suspendarea ocupării posturilor prin concurs.
Nu se vor actualiza cu rata inflației pensiile speciale de serviciu, nici valoarea punctului de referință. CASS pentru pensii peste 3.000 de lei. 2,9 mil de pensionari nu vor avea de plătit niciun leu în plus. Un pensionar cu o pensie de 3.100 de lei va avea o sarcină în plus de 10 lei”, a explicat ministrul Muncii, Florin Manole.
„Voucherele de vacanță se vor acorda acest beneficiu pentru cei care câștigă sub 6.000 de lei net. Multe prevederi sunt prelungite din ordonanța trenuleț”, a mai completat oficialul.
UPDATE Ora 16:38: Daniel David, ministrul Educației, declarații importante
La pupitru a venit ministrul Educației, Daniel David, care a transmis că se grăbește și trebuia să preia cuvântul și, ulterior, întrebările presei.
„Vom implementa aceste măsuri pentru că țara se află într-o situație de criză. Așteptăm atâtea resurse câte își permite țara și pe măsură ce eficientizăm educația și cercetarea banii pe care îi obținem îi vom aduce înapoi. Nu modificăm salariile.
Pe termen mediu, punctul de raportare pentru debutant trebuie să fie salariul mediu pe economie. Peste 5 ani, să nu mai amânăm angajamentele pe care le-am acut – 1% din PIB pentru cercetare, 15% pentru Educație. De ce este azi Educația aici? Este un sistem complicat, complex, cu peste 4 milioane de oameni. Bugetul nostru este printre cele mai mari”, a transmis Daniel David, ministrul Educației.
„Cum am ajuns aici? Avem și lumini și umbre. În ultimii 2-4 ani am beneficiat de o creștere a resurselor și o infuzie financiară foarte mare. Când nu e ghidată spre lumini, ci spre tot sistemul, ajungi să amplifici anomaliile din sistem. Eu văd un moment zero pentru educație și cercetare.
Câteva anomalii: În ultimii ani, deși numărul de copii a scăzut, numărul de norme didactice a crescut. De ce? Am luat niște măsuri prin care stabilind număr minim și maxim de copii, am fragmentat clasele. Am acceptat foarte multe degrevări de norme: reducem din normele de interacțiune cu copilul dar păstrezi salariul.
Degrevările de normă au fost însoțite de plata cu ora. Avem un sistem în care plata cu ora are o valoare mai mare decât ora din timpul de lucru pentru care ești plătit ca profesor. Iată câteva anomalii care ne duc într-o situație problematică. La burse, bugetul a crescut extrem de mult în ultimii ani”, a mai spus ministrul Educației.
„Am generat un fond pentru burse care depășește susținerea ministerului pentru întregul sistem de cercetare inovare. Am creat un sistem de burse care nu se exprimă în performanța educațională
Înțelegând aceste anomalii, ce facem? Măsuri propuse: În norma didactică creștem numărul de ore didactice cu 2 ore. Vom ajunge la 20.Acest lucru trebuie să respecte principiul european: ne aflăm în jurul unei medii la nivelul UE, nu suntem spre limita superioară. În cazul profesorilor performanți, care au vechime, vom crea posibilitatea să fie degrevați de timpul de lucru pe care îl au. Este o modificare temporară, un ciclu de studii, patru ani. Valoarea pentru plata cu ora se schimbă. Normal este să raportezi salariul la numărul de ore pentru care ești plătit.
La burse, pentru studenți, prin legea din 2023 s-au creat aceste facilități extraordinare. Intenția era bună, dar nu sustenabilă. În 2023 raportarea era la salariul minim brut pe economie. Propunem ca referință minimul net, pentru că bursele nu sunt impozitate. Bursele le dăm cât timp sunt la școală, nu și în vacanțe. Evident că fondul de burse scade. Deși scade, este mai mare decât ce era în 2022”, a spus ministrul Educației.
UPDATE: Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, primele declarații și explicații
„Prezint câteva date relevante pentru a răspunde la întrebarea de ce am ajuns aici:
Evoluția cheltuielilor din bugetul general consolidat în 2021 era de 459 miliarde iar azi sunt 831 de miliarde
Deficitul pe cash, în 2021 era 79 miliarde, în 2025 a ajuns 176 miliarde. Cheltuieli cu pensiile 2021 – 110 mld, azi sunt 190 de mld.
Evoluția număr posturi ocupate: în 2021- 1262.ooo, azi 1.305.000 persoane
Datoria publică era de 576 mld în 2021 azi prognzăm că va depăși 1.100 mld
Atât timp cât suntem în deficit excesiv capacitatea noastră de negociere la Bruxelles e mult redusă”, transmis ministrul de Finanțe.
„Ștampila de deficit excesiv înseamnă neseriozitate. Prin acest pachet fiscal, evităm trei riscuri extrem de importante:
Primul risc este acest risc de suspendare a fondurilor europene, de coeziune și din PNRR, dată fiind procedura lansată de Comisie pentru că nu am luat acțiuni corective din ianuarie. Această procedură, baza ei este aprobată. Pașii următori, dacă nu am fi adoptat acest pachet, ar fi fost ca procedura să meargă mai departe. Ar însemna la finalul ei penalizări pe fonduri europene, de coeziune și PNRR. Salvăm aceste fonduri europene care sunt suspendate transmițând un pachet fiscal care să aibă anvergura pe care Comisia o cere.
Al doilea lucru – prezervăm calificativul de investiții
Ultima oară când s-a întâmplat asta în România, a atras foarte multe consecințe: o devalorizare mare care afectează toată populația, nu doar capacitatea statului de a se împrumuta
Anticipăm și corectăm situația.
În al treilea rând, strategic, deschidem drumul negocierii împrumuturilor din PNRR
Vă dau un exemplu: Simplul fapt că azi am publica pachetul a influențat licitațiile care erau în curs”, a completat ministrul.
„Dacă am fi pierdut calificativul de investiții, ne-am fi diminuat libertatea de decizie economică și capacitatea de a ne împrumuta pe piețe. O să discut de compoziția pachetului. Are un impact pe venituri de circa 9,5 miliarde în 2025.
Pe cheltuieli e 1,2 miliarde. În total impactul e de 10,75 miliarde. Impactul pe 2026 este de 35 mld pe venituri și 57 mld pe cheltuieli. 18 mld sunt legate de înghețarea salariilor și pensiilor. Acest pachet a fost negociat cu comisia, avem semnale pozitive de la Comisie că în cazul adoptării înainte de Consiliul Ecofin evaluarea comisiei va fi bună.
Intrăm pe un nou drum, în care lucrăm la fundație să fie solidă, pentru a construi o economie orientată spre investiții, predictibilă. Am introdus două chestiuni care țin de responsabilitate fiscală: Premierul va prezenta un raport asupra stării economiei în parlament. Același lucru îl va face ministrul de Finanțe. Nu mai trebuie să propunem bugete în Parlament fără analiza situației economice. Avem în zona de venituri pe reașezarea cotelor de venituri un plus de 6 mld. Avem creșteri de 1 mld la accize în acest an”, a mai transmis Alexandru Nazare.
„Prin așezarea plafonului pentru CASS vom obține 1,378 mld în acest an și peste 4 mld în 2026. Mărim impozitul suplimentar pentru sistemul bancare de la 2 la 4% în acest an, un impozit temporar, care va avea un impact de circa 400 mil în acest an și 1,8 mld în 2026.
Creștem taxele de autorizare și taxele conexe pe jocuri de noroc. La autorizare cu 30%, un cuantum foarte important. Pentru jucătorii care au câștiguri până în 10.000 de lei li se va reține 10%
Vrem să dăm un semnal foarte important pe jocurile de noroc, care știm cât de nocive sunt”, a conchis ministrul de Finanțe.
Știre inițială
„În ultimele decenii, România a cunoscut o redresare economică semnificativă. Creșterea accelerată a datoriei publice și deficitul bugetar trebuie corectate în viitorul imediat. În aprilie a început disputa SUA – UE privind taxele vamale, am avut situația scăderii economice în principalele economii europene. Deficitul bugetar e nesustenabil fără măsuri de redresare.
Suntem presați de timp, am avut o perioadă cu foarte multe alegeri, î care România și-a asumat prin documente aceste corecții fiscal-bugetar. UE și agențiile de rating au spus că primele variante prezentate nu sunt suficiente astfel încât am elaborat acest pachet”, a transmis viceprim-ministrul Tanczos Barna.
Ilie Bolojan a anunţat miercuri, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, pachetele de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului, el precizând că miniştrii din cabinet vor veni, apoi, în faţa opiniei publice, să explice fiecare măsură în parte.
Premierul afirma că primul pachet de măsuri va fi adoptat prin asumarea răspunderii până săptămâna viitoare şi că vor reaşeza TVA la 2 cote – cota de 11% şi cota de 21%, cota redusă urmând a rămâne la la medicamente, apa, lemne de foc, energie termică.
Premierul a mai anunţat creşterea accizelor cu 10%, la combustibili, ţigări şi alcool.
Vineri are loc Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social
Premierul Ilie Bolojan a anunţat, joi, după întâlnirea cu sindicatele, că vineri are loc Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social.
El anunţa că propunerile reprezentanţilor sindicali vor fi analizate, iar în măsura în care va fi posibil, vor fi incluse în pachetul de măsuri guvernamentale.
El a precizat că România are nevoie de măsuri structurale pentru a creşte credibilitatea pe pieţele financiare şi în rândul investitorilor şi de ”soluţii care să corecteze nedreptăţile şi dezechilibrele, pentru a reconstrui încrederea cetăţenilor”.
