Clotilde Armand, primarul Sectorului 1, este acuzată de ANI cu privire la un conflict de interse și imcompatibilitate. Edilul încearcă să se apere acuzând că instituția ar fi controlată de partidele de la guvernare, însă, Horia Georgescu, fost președinte al Agenției Naționale de Integritate, spune că legea este clară în aceste situații și nu lasă loc de interpretare.
Agenția Națională de Integritate o acuză pe Clotide Armand, primarul Sectorului 1, de imcompatibilitate și conflict de interese. Acesta este primul nume mare din politică acuzat, în ultimii ani, de ANI.
Totul a început acum câteva zile, când inspectorii Agenției Naționale de Integritate (ANI) au anunțat că au sesizat procurorii după ce au constatat că Clotilde Armand, primarul Sectorului 1 din București, ar fi câștigat ilegal 18.000 de lei într-un proiect finanțat cu fonduri europene.
Liderul USR este primul politician de calibru care este acuzat într-o investigație de integritate, în ultimii ani. Din 2015 și până în 2021, ANI a instrumentat 117 cazuri, cele mai multe ale unor funcționari de rang inferior sau primari de comună, însă au lipsit nume mari din politica romanescă, cum am fost obișnuiți atunci când a fost înființată Agenția, scrie Europa Liberă.
În cazul primăriței de la Sector 1, sesizarea a fost trimisă de ANI Parchetului General, procurorii urmând a deschide un dosar penal. Conform legislației, inspectorii ANI nu au putere de decizie, ei doar sesizează magistrații despre situații de incompatibilitate în funcții, suspiciuni de venituri ilegale sau folosirea funcției în interes propriu, conflict de interese – cum este și în cazul lui Clotilde Armand.
De partea cealaltă, primărița de la Sectorul 1 acuză că dosarul este unul politic și că își va demonstra nevinovăția în fața magistraților.
Potrivit ANI, Clotilde Armand a semnat dispozițiile prin care s-a numit pe sine manager al proiectului „Îmbunătățirea capacității administrative locale privind dezvoltarea, implementarea și promovarea măsurilor anticorupție”, fiind acuzată de incompatibilitate și conflict de interese. Programul este finanțat din fonduri europene, iar sumele necuvenite care ar fi fost încasate de primar, în opinia ANI, și care au produs un folos material pentru sine sunt de 18.720 Lei.
Conform ANI, începând cu data de 18 februarie 2022, Armand s-ar fi aflat în incompatibilitate deoarece a exercitat simultan funcția de primar al Sectorului 1, București și funcția remunerată de manager de proiect.
Cele cinci dispoziții semnate reprezintă numirea în funcția de manager de proiect, precum și majorarea indemnizației lunare, cu până la 30%. Potrivit legii, primarii pot fi manageri de proiect, dar sporul financiar pe care îl pot primi nu poate fi mai mare de 25% din veniturile salariale. Conform inspectorilor ANI, Clotilde Armand ar fi primit indemnizații mai mari cu 30%.
Horia Georgescu, fost președinte al ANI în perioada 2012-2015, consideră că dosarul are argumente să stea în picioare, dar că legislația nu este clară. Clotilde Armand ar fi trebuit să ceară un punct de vedere de la Agenție înainte de a se numi manager de proiect, pentru a evita astfel de probleme.
„Întotdeauna când sunt persoane publice importante și de impact vor apărea dezbateri pro și contra cu rezonanță. Întrebări de genul «de ce acum?», «de ce această persoană, ales sau demnitar?» îmi sună a déjà vu și e abordarea pe care au folosit-o toți actorii politici de-a lungul timpului”, ne explică acesta.
„Din punct de vedere strict tehnic, există o prevedere clară care nu lasă loc de interpretare. Și aici mă refer la art. 87, litera k din legea 161/2003 referitor la incompatibilitățile aleșilor locali. Acest articol interzice primarilor să exercite: orice alte funcții publice sau activități remunerate, în țară sau în străinătate, cu excepția funcției de cadru didactic sau a funcțiilor în cadrul unor asociații, fundații sau alte organizații neguvernamentale”, explică fostul șef al Agenției Naționale de Integritate.
Totuși, ar mai fi o prevedere care impune condițiile în care un primar poate lucra în cadrul unor proiecte europene, însă probleme apar atunci când activitatea este remunerată.
„Cheia în acest caz este activitatea remunerată de manager de proiect pe care legea o interzice. Referitor la argumentul privind indemnizația primită de primar, aceasta se referă la o prevedere generală, pentru toți primarii care desfășoară proiecte cu fonduri europene și pot primi acest bonus, dreptul acesta fiind regăsit în altă legislație”, ne mai explică Horia Georgescu.
„Avem de-a face cu două chestiuni diferite, care provoacă confuzie și de aceea trebuie separate”, mai punctează acesta.
Referitor la conflictul de interese, „un primar nu poate semna un act prim care să își aducă un beneficiu patrimonial, pentru sine, indiferent de ce natură e acesta, excepție fiind beneficiile și drepturile prevăzute de lege similar celui care acordă o indemnizație atunci când se implementează fonduri europene. Legea e la fel de clară și în această situație, nelăsând loc de interpretare”, mai afirmă Horia Georgescu.
„Referitor la activitatea ANI cred că datele tehnice sunt suficient de relevante în legătură cu direcția instituției. Mediatic, nu au mai fost dosare de impact. Lumea se întreba dacă mai există și iată că răspunsul este «da». Evaluarea instituției se face prin rapoartele de audit anuale precum si prin Mecanismul de Cooperare și Verificare, care au fost neutre/pozitive”, ne explică Horia Georgescu.