Ilie Bolojan, anunț după semnarea acordului SAFE: Nu vom putea să reducem cheltuielile pentru apărare în următorii ani. Noi detalii și despre PNRR

Premierul interimar Ilie Bolojan a transmis, vineri, după ce Comisia Europeană a semnat acordul SAFE cu România, că miza nu este doar securitatea României, ci şi capacitatea noastră de a produce mai mult, în parteneriat cu industria europeană.

Anunțul vine după ce Ministerul Finanţelor a anunţat că, joi, Comisia Europeană a semnat acordul SAFE cu România, prin care ţara noastră va avea acces la 16,68 miliarde de euro pentru apărare şi infrastructură strategică.

Avantaje ale programului SAFE pentru România

El a prezentat cinci avantaje majore pentru România, după ce s-a semnat acordul SAFE dintre România şi Comisia Europeană, prin care România va avea acces la un împrumut de 16,68 miliarde de euro pentru investiţii în apărare, infrastructură strategică şi dezvoltarea capacităţilor de producţie din ţară.

Primul avantaj la care se referă Bolojan este dotarea armatei române cu tehnică de ultimă generaţie, pe baza planurilor de înzestrare întocmite de militari. „România va fi o ţară mai sigură. Cu dotări similare celorlalte armate din NATO, creşte interoperabilitatea în cadrul alianţei, pentru un Flanc Estic mai consolidat”, transmite premierul interimar.

Acesta se referă, în al doilea rând, la costuri reduse la jumătate pentru acest împrumut, comparativ cu condiţiile de piaţă pentru împrumuturi.

„Nu vom putea să reducem cheltuielile pentru apărare în următorii ani, din cauza războiului din Ucraina. De asemenea, nu vom putea evita să ne mai împrumutăm în anii următori, având de acoperit deficitele acumulate în ultimii ani. Pentru acest împrumut, garantat de Comisia Europeană, dobânzile sunt la jumătate faţă de cele la care ne împrumutăm în prezent, perioada de graţie este de 10 ani, iar cea de rambursare de 40 de ani”, explică premierul interimar.

Al treilea avantaj semnalat de Bolojan: „Finanţare pentru finalizarea autostrăzilor din nord-estul României”.

„Peste 4 miliarde de euro sunt direcţionate către tronsoanele de autostradă Paşcani-Suceava-Siret şi Paşcani-Iaşi-Ungheni. Fără acest credit, nu am fi avut finanţare pentru autostrăzile Moldovei. Conectivitatea este o condiţie de bază pentru dezvoltarea regiunilor, iar finalizarea lucrărilor la cele două tronsoane va susţine dezvoltarea jumătăţii de nord a României şi relaţiile economice cu Republica Moldova şi Ucraina”, mai scrie premierul interimar.

Al patrulea avantaj este transferul de tehnologie în ţară şi integrarea în lanţul valoric al industriei europene de apărare.

„O condiţie importantă a contractelor de achiziţie este ca mai mult de jumătate dintre componente să fie produse în România. Asta înseamnă transfer de tehnologie, investiţii şi capacitatea de a asigura mentenanţa tehnicii militare în ţară”, explică Bolojan.

Ultimul avantaj – refacerea industriei de apărare din ţară.

„O parte din investiţii se vor realiza prin asocierea cu firmele de stat din subordinea Ministerului Economiei, iar o altă parte cu firme private româneşti sau prin investiţiile directe ale marilor producători europeni în România”, afirmă Ilie Bolojan.

Potrivit acestuia, aceste investiţii vor pune în valoare vechea bază industrială, care nu era valorificată, şi vor crea noi locuri de muncă în zonele unde se vor localiza investiţiile.

„Mulţumesc tuturor celor care au lucrat în ultimele luni pentru ca acest acord să devină realitate. Miza acestui program nu este doar securitatea României, ci şi capacitatea noastră de a produce mai mult aici, acasă, în parteneriat cu industria europeană”, a încheiat premierul interimar.

Bolojan, despre PNRR: Am constatat că există întârzieri de plată şi, fără să ne plătim constructorii cât mai repede, e greu de presupus că vor avea capacitatea financiară să lucreze susţinut

De asemenea, premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat, vineri, că a constatat că există întârzieri de plată în unele proiecte PNRR şi a explicat că, dacă nu vor fi plătiţi cât mai repede constructorii, atunci este greu de presupus că vor avea capacitate financiară să lucreze susţinut pentru ca aceste proiecte să fie finalizate până în luna august, termenul limită pentru PNRR.

„Un alt aspect important este asigurarea fluxurilor de plăţi. Am constatat, preluând responsabilitatea unor ministere în această perioadă, că există întârzieri de plată şi, fără să ne plătim constructorii cât mai repede posibil, e greu de presupus că vor avea capacitatea financiară să lucreze susţinut, în aşa fel încât aceste proiecte să fie finalizate până în luna august”, a declarat Ilie Bolojan, vineri, într-o conferinţă de presă.

El a mai declarat că Programul Anghel Saligny se va desfăşura normal în perioada următoare, dar capacitatea de suplimentare a fondurilor alocate la început de an este foarte scăzută.

„Am discutat despre proiectele care sunt pe componenta Anghel Saligny. În ceea ce priveşte plăţile, săptămâna trecută Ministerul Dezvoltării a asigurat plăţile la zi, pentru că Ministerul de Finanţe a făcut deschiderile bugetare în acest sens. În ceea ce priveşte programul, el se va desfăşura normal în perioada următoare, dar capacitatea de suplimenta fondurile faţă de ceea ce a fost alocat la început de an este foarte scăzută având în vedere necesitatea de finanţare pentru a acoperi diferenţele pe proiectele din fonduri europene”, a transmis Ilie Bolojan.

Potrivit acestuia, anul acesta cea mai importantă componentă de investiţii publice este cea din PNRR, fiind de aproximativ 10 miliarde de euro.

Ministerul Sănătăţii a analizat situaţia proiectelor din cadrul PNRR, constatând că, în cazul a 6 spitale şi 2 centre de pregătire continuă, se înregistrează costuri suplimentare care depăşesc valorile prevăzute iniţial, valoarea totală a acestor depăşiri fiind estimată la aproximativ 1,2 miliarde de lei.

Ministerul Sănătăţii a transmis lista cu proiectele la care s-au identificat probleme:

Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa
Centrul de patologie vasculo-cerebrală şi neurochirurgie de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj
Centrul Chirurgical Cardiovascular la Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş
Centrul de Diagnostic şi Tratament al Tuberculozei Zerlendi- Institutul Marius Nasta, Bucureşti
Departament Sănătatea Mamei şi Copilului Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sf. Apostol Andrei Constanţa
Spitalul Agrippa Ionescu Baloteşti
Construcţia şi dotarea Centrului de dezvoltare a competenţelor pentru personalul din sistemul public de sănătate- UMF CAROL DAVILA-Bucureşti
Centrul de instruire în vederea dezvoltării competenţelor pentru personalul din sistemul public de sănătate-UMF”GEORGE EMIL PALADE” din TÂRGU MUREŞ
Instituţia a precizat că firma constructoare de la Institutul Marius Nasta a retras personalul din cauza întârzierilor la plată.