Ilie Bolojan și ministrul Nazare, față în față cu evaluatorii de la Moody’s Ratings. Mizele discuțiilor pentru bugetul României

Zi cu miză importantă pentru finanțele țării. Premierul Ilie Bolojan și ministrul Nazare stau față în față cu evaluatorii de la Moody’s Ratings. O eventuală retrogradare ar împinge țara în categoria „junk”, crescând presiunea pe dobânzi și pe buget.

Evaluatorii de la Moody’s Ratings, la Palatul Victoria

Într-o întâlnire programată la ora 8.00, premierul Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susțin un test important în fața evaluatorilor de la Moody’s Ratings. La discuții participă și șeful Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, transmite Mediafax.

Pentru Bolojan și Nazare, întâlnirea de joi nu este doar o formalitate diplomatică, ci un examen de încredere – unul care poate influența direct cât de scump va plăti România pentru fiecare leu împrumutat în anii următori.

Miza este majoră: calificativul de țară și costurile la care România se împrumută. În prezent, Moody’s plasează România la Baa3, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. O eventuală retrogradare ar împinge țara în categoria „junk”, crescând presiunea pe dobânzi și pe buget.

În fața Moody’s, Guvernul trebuie să convingă că are un plan coerent și credibil de reducere a deficitului, de stabilizare a datoriei și de relansare a economiei, fără a periclita stabilitatea socială.

Deficit tot mai mare

România a încheiat 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB (aprox. 146 miliarde lei), sub nivelul din 2024 (8,64%), dar încă mult peste pragul european de 3%. Pentru 2026, Ministerul Finanțelor țintește o reducere spre 6% din PIB, într-un context în care PIB-ul este estimat la circa 2.045 miliarde lei.

În paralel, necesarul brut de finanțare pentru 2026 este estimat la 275–285 miliarde lei, din care peste 150 miliarde reprezintă refinanțări de datorie. Datoria publică a depășit deja 60% din PIB (aprox. 60,2%), un prag simbolic și sensibil pentru investitori.

Costurile cu dobânzile au devenit și ele apăsătoare, apropiindu-se de aproximativ 2,5–2,6% din PIB, adică în jur de 50 miliarde lei anual.

România, în recesiune tehnică

Economia României a crescut modest în 2025, cu 0,6% pe ansamblul anului, dar ultimele două trimestre au consemnat scăderi succesive, ceea ce înseamnă recesiune tehnică. Ritmul slab de creștere complică ajustarea bugetară.

România se află în continuare în procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene, iar traiectoria fiscală este atent monitorizată, inclusiv din perspectiva fondurilor europene.

Fitch a menținut ratingul României

Imediat după ce România a intrat oficial în recesiune tehnică, Agenția de rating Fitch a anunțat că menține ratingul de emitent pe termen lung în valută străină (LTFC) al României la ”BBB-”, cu perspectivă negativă.

„Ratingul „BBB-” al României este susținut de aderarea la UE și de fluxurile de capital aferente, care au sprijinit convergența veniturilor și accesul la finanțare externă. PIB-ul pe cap de locuitor și guvernanța sunt peste nivelul celor din categoria „BBB”.

Aceste puncte forte sunt contrabalansate de deficitele bugetare și de cont curent mari și persistente, de creșterea datoriei publice, de polarizarea politică și de datoria externă netă destul de ridicată”.

Agenția Fitch mai menționează faptul că „perspectiva negativă reflectă deteriorarea continuă a finanțelor publice din cauza deficitului fiscal mare, deși în scădere, și a creșterii rapide a datoriei publice raportată la PIB”.