Ilie Bolojan solicită conducerii celor două Camere convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară în a doua jumătate a lunii iulie privind legile necesare încasării sumelor aferente PNRR. Sesizare și către CCR
Premieurl interimar Ilie Bolojan a anunţat, joi, după şedinţa de Guvern, că va solicita conducerii celor două Camere convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară în a doua jumătate a lunii iulie pentru dezbaterea şi adoptarea legilor necesare încasării sumelor aferente PNRR.
De asemenea, oficialul a anunțat că a sesizat CCR pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu ÎCCJ în contextul în care „puterea judecătorească nu are nici competenţa tehnică, nici legitimitatea de a stabili se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat”.
Ilie Bolojan solicită conducerii celor două Camere convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară
”Principala activitate în următoarea săptămână, care a fost discutată şi astăzi în şedinţa de Guvern, este legată de finalizarea proiectelor de legi care vor trebui puse pe agenda Parlamentului şi adoptate în aşa fel încât România să îşi încaseze sumele aferente PNRR. Am inventariat aceste proiecte. Sunt şase proiecte de bază şi încă trei proiecte secundare pe care ne propunem să le finalizăm până săptămâna viitoare. Asta înseamnă că vor fi încheiate discuţiile cu reprezentanţii Comisiei Europene pe fiecare domeniu, în aşa fel încât ceea ce trimitem Parlamentului pentru a fi dezbătut să aibă avizul Comisiei”, a declarat Ilie Bolojan, joi, la finalul şedinţei de Guvern.
El a anunţat că va solicita convocarea unor sesiuni extraordinare pentru dezbaterea acestor proiecte.
”Vom informa grupurile parlamentare, liderii de grup, liderii de partide, în aşa fel încât să aibă acces la aceste proiecte din timp pentru a le putea studia. Unele deja sunt depuse încă în Parlament. Le vom depune la ambele Camere în aşa fel încât să intre în ordinea de dezbatere corespunzătoare, pentru ca la votul final să ajungă la camera decizională. Şi voi solicita conducerii celor două Camere convocarea unor sesiuni extraordinare în a doua jumătate a lunii iulie, în aşa fel încât aceste proiecte să poată fi dezbătute. Ele sunt foarte importante, pentru că fiecare proiect are o valoare de cel puţin 770 milioane euro, iar valoarea maximă este de 970 milioane de euro”, a transmis premierul.
Premierul interimar a a sesizat CCR pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu ÎCCJ
De asemenea, premierul interimar Ilie Bolojan a anunţat că a fost sesizată Curtea Constituţonală a României (CCR) pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a explicat că puterea judecătorească nu are legitimitatea şi nici competenţa tehnică de a stabili cum se distribuie banii dintr-un buget general consolidat.
”Un aspect pe care l-am decis astăzi în şedinţa de Guvern a fost sesizarea Curţii Constituţionale pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. De ce am fost nevoiţi să facem acest lucru? Pentru că instanţa de judecată s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice. Sarcina puterii judecătoreşti, conform legii şi Constituţiei, este de a interpreta şi de a aplica legile existente. Iar din punctul de vedere al juriştilor Guvernului, instanţa îşi depăşeşte sfera de competenţă atribuită constituţional”, a mai transmis Bolojan la finalul şedinţei de Guvern.
Atribute exclusive şi suverane ale puterii executive şi legislative
El a adăugat că potrivit Legii 500/2002 privind finanţele publice elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare şi alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive şi suverane ale puterii executive şi legislative.
”În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competenţa tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. E vorba de plata restanţelor salariale din zona de justiţie. Instanţa perturbă direct echilibrul bugetar naţional, act ce reprezintă o ingerinţă directă în activitatea executivă a statului”, a subliniat Ilie Bolojan.
El a reamintit că ÎCCJ a sesizat Curtea de Apel Bucureşti solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanţe salariale câştigate prin procese sau penalităţi la aceste restanţe.
”Ce am constatat foarte repede, cu mare celeritate, Curtea de Apel Bucureşti a emis această acţiune la începutul lunii mai. Sigur, Guvernul a contestat această acţiune şi termenul care a fost stabilit de către Înalta Curte este de 9 iulie, deci în săptămâna următoare. Prima instanţă a stabilit, în afara acestei sume, şi penalităţi de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi. Deci e sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afara amenzilor şi altor aspecte de genul acesta stabilite pentru Ministerul de Finanţe şi pentru Guvern”, a explicat premierul Bolojan.
La sfârşitul lunii martie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a anunţat că a formulat plângere prealabilă la adresa Guvernului şi a Ministerului Finanţelor pentru refuzul de a asigura fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptăţite. ICCJ a precizat că, în caz de nesoluţionare favorabilă a plângerii prealabile, ar putea sesiza instanţa de contencios administrativ.
