Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a prezentat luni raportul de activitate pe 2024. UPDATE Corina Corbu: Pe rolul ICCJ, în 2024, s-au aflat 20.788 de cauze
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) îşi prezintă luni raportul de activitate pe 2024, în prezenţa preşedintelui interimar Ilie Bolojan.
UPDATE: Corina Corbu, președintele Înaltei Curți a prezentat raportul de activitate pe 2024
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Corina Corbu, a afirmat că anul trecut, pe rolul Curţii s-au aflat 20.788 de cauze, iar dintre acestea doar 6251 au rămas nesoluţionate până la sfârşitul lui 2024.
Ea a precizat că deşi numărul cazurilor nou intrate este în creştere, volumul de activitate a continuat tendinţa de scădere ca urmare a diminuării stocului de dosare, care este mai mic cu aproape 30% faţă de 2019. De asemenea, Corina Corbu a precizat că aproximativ 91% din cauzele aflate pe rolul secţiei penale au fost soluţionate într-un interval de sub patru luni, în timp ce numai 0,67% dintre acestea au depăşit un an de la înregistrare.
Corina Corbu a declarat, luni, în discursul de prezentare a activităţii Înaltei Curţi pe 2024, că cele mai importante chestiuni cu impact asupra activităţii ÎCCJ au fost supraîncărcarea, situaţia de personal şi modalităţile de garantare a calităţii actului de justiţie.
”Astfel, în anul de referinţă 2024, pe rolul Înaltei Curţi s-au aflat 20.788 de cauze, dintre care doar 6.251 de cauze au rămas nesoluţionate la sfârşitul anului 2024. Deşi volumul de activitate al Înaltei Curţi a rămas în continuare unul ridicat, total atipic în Europa pentru o instanţă supremă cu rol preponderent de a judeca în casaţie, pe parcursul anului 2024 s-a consolidat tendinţa de scădere semnificativă a cauzelor rămase nesoluţionate la finalul fiecărui an, stocul de dosare fiind mai mic cu aproape 60% faţă de anul 2019 şi cu aproximativ 11,5% faţă de anul precedent”, a explicat Corina Corbu.
Ea a adăugat că volumul de activitate a continuat tendinţa de scădere din ultimii ani.
”Ca urmare, aproape paradoxal, deşi anul 2024 numărul cauzelor nou intrate, 13.729, a continuat tendinţa de creştere manifestată în ultimii ani, volumul general de activitate a continuat tendinţa de scădere şi asta ca rezultat al diminuării semnificative a stocului de dosare. Acesta fiind mai mic cu 28,23% faţă de nivelul anului 2019 şi cu 5,49% faţă de anul precedent. Deşi acest trend descendent este deja consolidat în timp, astfel cum o evidenţiază indicatorii statistici, această scădere de la an la an este prea lentă pentru a da o rezolvare imediată problemei supraîncărcării, care este cronică la nivelul Înaltei Curţi, şi a condus în timp la o dezechilibrare a axei fundamentale de funcţiuni constituţionale, care sunt împărţite între aceea de instanţă judecătorească obişnuită şi aceea de unificator al practicii judiciare şi instanţă de casaţie”, a mai afirmat preşedintele Înaltei Curţi.
Corina Corbu s-a referit şi la fluctuaţia de personal la nivelul judecătorilor ÎCCJ.
Corina Corbu a adăugat că, în 2024, au părăsit Înalta Curte 11 judecători, ceea ce reprezintă aproximativ 10% din corpul de judecători, şi au fost promovaţi doar şase judecători, deşi Consiliul Superior al Magistraturii a depus eforturi în acest sens.
Știre inițială
”Luni, 24 martie 2025, începând cu ora 13, va avea loc prezentarea publică a Raportului anual de activitate al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie aferent anului 2024, aprobat de către Adunarea generală a judecătorilor Curţii la data de 20 martie 2025”, anunţă ICCJ.
Înalta Curte de Casație și Justiție prezintă luni raportul de activitate pe 2024. Ilie Bolojan participă la ședință
Raportul reflectă activitatea instanţei supreme în 2024, atât ca instanţă de judecată, cât şi ca unificator al practicii judiciare, jurisprudenţa relevantă a acesteia, activitatea internaţională, precum şi direcţiile de acţiune şi priorităţile stabilite pentru perioada următoare, precizează instituţia.
Raportul pe 2023, făcut public în iunie 2024, menţiona printre factorii de risc privind activitatea instanţei supreme supraîncărcarea.
În 2023, pe rolul ICCJ s-au aflat 21.995 de cauze înregistrându-se o scădere a volumului cu 3,3% faţă de 2022.
în 2023, ICCJ a soluţionat 14.936 de cauze, la finele anului figurând 7.059 de cauze nesoluţionate.
Pentru 2024, instanţa supremă îşi propunea continuarea măsurilor destinate accelerării ritmului de soluţionare a cauzelor, asigurarea unei jurisprudenţe unitare, acordarea unei atenţii sporite creşterii capacităţii administrative a instanţelor judecătoreşti, dezvoltarea unui sistem integrat de management electronic al dosarului – Dosarul Electronic Naţional, asigurarea transparenţei şi întărirea comunicării.
Prezent la Înalta Curte de Casație și Justiție va fi și președintele interimar Ilie Bolojan, arată ultimele informații.
