Industria construcțiilor din România, pregătită pentru era „Zero Emisii”! Conferința ROENEF privind sustenabilitatea clădirilor a venit cu soluții practice
Trecerea de la clădiri cu consum aproape zero de energie (nZEB) la clădiri cu amprentă zero de carbon (ZEB) reprezintă noua paradigmă a sectorului de construcții din România. Asociația pentru Promovarea Eficienței Energetice în Clădiri (ROENEF) a reunit luni, 22 iunie, reprezentanți ai Guvernului, mediului academic, arhitecți și lideri din industrie, în cadrul conferinței online „Construcții sustenabile – cheia atingerii țintelor de neutralitate climatică”.
Evenimentul a generat un dialog tehnic și strategic esențial despre modul în care România poate accelera decarbonizarea fondului construit, aducând în prim-plan soluțiile deja disponibile pe piața locală.
„Asistăm la o schimbare de paradigmă: trecerea de la clădiri cu consum aproape zero de energie (nZEB) către clădiri cu amprentă zero de carbon (ZEB), un obiectiv mult mai ambițios care vine cu o serie de responsabilități noi atât pentru administrația centrală, cât și pentru cea locală.” , a declarat Mihai Moia, Director Executiv ROENEF în cadrul conferinței.
Circularitatea materialelor a devenit o obligație, nu o opțiune
Raul Pop, Secretar de Stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, a subliniat că circularitatea materialelor din construcții a devenit o problemă structurală.
„Sectorul construcțiilor generează cam 35% din totalul deșeurilor. (…) Cred că trebuie să ne bazăm mai mult pe stimularea pieței prin instrumente funcționale, în care interesul economic să mențină materialele în circuit, dincolo de subvenții punctuale care pot afecta competitivitatea”, a declarat oficialul de la Ministerul Mediului.
De asemenea, acesta a arătat că “circularitatea materialelor din construcții nu mai este un subiect opțional, a trecut în faza de problemă structurală”.
„Nevoia de stimulente venite exclusiv sub forma unor subvenții este nerealistă și impredictibilă. Nu cred că această piață a materialelor reciclate din șantier poate fi ținută pe perfuzii. Atunci când vorbim de stimulente, interesul economic este cel care trebuie să se manifeste și să păstreze materialul în circuitul economic.”, a completat Raul Pop, Secretar de Stat, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, despre deșeuri și subvenții.
Schimbarea standardelor de proiectare și a competențelor
Ș.l. dr. ing. Sebastian-George Maxineasa de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași a atras atenția asupra introducerii unei noi cerințe de calitate în construcții, legată strict de impactul asupra mediului și emisii.
El a continuat arătând că în noile reglementări apare o nouă cerință de calitate în construcții și anume limitarea emisiilor în mediul exterior, iar sustenabilitatea “este o a doua cerință majoră pe care o clădire trebuie să o îndeplinească”.
„Sustenabilitatea nu mai este un moft. Absolvenții noștri de la facultățile de arhitectură și construcții trebuie să iasă cu competențe clare. Trebuie să știe să citească o Declarație de Mediu pentru Produse (EPD) și să poată face o comparație corectă a amprentei ecologice între materialele pe care le introduc în proiect.”, a explicat Ș.l. dr. ing. Sebastian-George Maxineasa.
Provocările din șantiere
Arhitectul Sergiu Petrea (Președinte OAR București) a evidențiat că o mare problemă a pieței este lipsa unei culturi a sortării deșeurilor la sursă, direct în șantiere.
„Noi am învățat să construim raportându-ne la experiența anterioară adăugând mult beton și oțel pentru a crește siguranța. Acum trebuie să regândim toată paradigma, pentru că vrem să construim substanțial mai bine și la o scară foarte mare.”, a arărat președintele OAR București.
Mai mult, acesta spune că „avem o problemă cu lipsa disciplinei de execuție, chiar și în șantierele mari.
“Nu există o cultură de a fi atenți la ce pleacă din șantier. Deșeurile sunt amestecate la grămadă și ajung pe câmp materiale care au o viață proprie de degradare.” , a completat oficialul.
Mai mult, acesta a adăugat nevoia de a regândi proiectarea pentru a preveni supraîncălzirea clădirilor pe timp de vară.
„Ne-am concentrat foarte mult să proiectăm clădiri performante energetic iarna, dar noi nu ne-am raportat suficient la problema supraîncălzirii pe timp de vară. Europa are o problemă gravă și trebuie să știm cum gestionăm necesarul de răcire.”, a mai declarat arhitectul Sergiu Petrea.
Deficit major de infrastructură privind reciclarea în construcții
La rândul său, Dan Ceaușescu (CEO Green Point Management) a punctat deficitul de infrastructură în acest domeniu.
„Pe fiecare oraș mare ar trebui să existe cel puțin o facilitate dedicată tratării deșeurilor din construcții. În prezent, în multe cazuri, reciclarea legală ajunge să coste foarte mult”, a atras atenția Dan Ceaușescu.
Dan Ceaușescu spune că „o investiție într-o instalație de tratare a deșeurilor din construcții are nevoie de constanță pe fluxul de intrare.
„Cineva trebuie să îi asigure investitorului că va avea materiale de prelucrat timp de 5-7 ani. Abia atunci putem vorbi de o industrie care generează locuri de muncă și valoare, în loc să fie o problemă ecologică.”, a mai transmis reprezentantul Green Point Management.
Bariera achizițiilor publice
Mihai Moia, Director Executiv ROENEF, a concluzionat prima parte a conferinței făcând un apel către autorități.
„Industria este pregătită să își asume acest rol de lider și are soluțiile tehnologice. Pentru a le implementa la scară largă, este vital să activăm sistemul de achiziții publice verzi și să nu ne mai ghidăm exclusiv după criteriul prețului cel mai scăzut.”, a declarat Mihai Moia.
Acesta continuat, explicând că este nevoie de o serie de criterii de sustenabilitate mai bine puse în valoare deoarece cadrul legislativ pentru achiziții publice nu este mereu folosit corespunzător.
„Avem la nivel național cadrul legislativ pentru achizițiile publice verzi. Există plan național și obligativitate, dar din păcate autoritățile contractante nu știu mereu să folosească aceste instrumente. Trebuie să punem în valoare criteriile de sustenabilitate – cum ar fi reciclabilitatea 100% sau rezistența la incendiu – și să nu mai mergem doar pe criteriul prețului cel mai scăzut.” , a completat acesta.
Industria inovează constant
De asemenea, în al doilea panel al evenimentului liderii pieței construcțiilor au prezentat o serie de soluții practice. Astfel, marii jucători din piață au demonstrat cum arată concret sustenabilitatea pe șantiere.
Saint-Gobain a prezentat un proiect spectaculos de economie circulară: recuperarea și reciclarea a 72 de tone de sticlă veche din renovarea unui hotel de pe litoral, sticlă reintrodusă în circuitul de fabricație pentru a reduce consumul energetic și emisiile de CO2.
„Am reușit un proiect în care am recuperat 72 de tone de sticlă dintr-un hotel vechi, cu un impact de reducere a emisiilor de CO2 de aproximativ 20 de tone. Pentru a avea acest ciob de sticlă reciclabil, trebuie ca în șantier să existe o unitate de separare a sticlei de restul elementelor tâmplăriei.”, au arătat reprezentanții Saint-Gobain în prezentare.
Aluprof a demonstrat cum sistemele performante de protecție solară pot scădea temperatura interioară cu până la 18 grade Celsius, reducând consumul de energie pentru răcire cu peste 30%.
„Lipsa unui control solar poate duce la temperaturi de 47 de grade într-o incintă. Folosind un sistem de protecție solară la exterior, temperatura scade până la 28 de grade, ceea ce generează o reducere de până la 30% a energiei consumate pentru răcirea clădirii.”, a transmis Aluprof.
Daikin a detaliat rolul pompelor de căldură și utilizarea agenților frigorifici de nouă generație (cu GWP redus, precum R32 și R290) în electrificarea încălzirii, prezentând studii de caz din sectoarele rezidențial și comercial.
„Accelerăm tranziția către un viitor cu emisii reduse prin electrificarea încălzirii. Pompele noastre de căldură folosesc energia din aer și consumă doar aproximativ 20% energie electrică. În plus, ne asumăm responsabilitatea recuperării, recondiționării și reutilizării agenților frigorifici vechi în fabricile noastre.”, arată Daikin.
Fibran a pledat pentru importarea unor modele de bună practică de la nivel european, dând exemplul sistemelor funcționale de Răspundere Extinsă a Producătorului din Franța pentru accelerarea reciclării materialelor izolatoare.
„În Franța, sistemul de circularitate în construcții funcționează excelent prin mecanismul de Răspundere Extinsă a Producătorului (EPR). Noi, ca industrie, punem pe piață materiale sustenabile de 20 de ani, dar trebuie să vedem dacă putem importa un astfel de sistem funcțional pentru a accelera reciclarea la finalul ciclului de viață.”, a transmis Fibran vorbind despre importul de modele externe.
Knauf Insulation a avertizat că 70% din clădirile Europei sunt ineficiente energetic și a promovat vata minerală produsă cu lianți eco-sustenabili, subliniind că o izolație corectă poate tăia consumul clădirilor cu până la 44%.
„64% din energia gospodăriilor din Europa este destinată încălzirii, iar 70% din clădiri sunt ineficiente energetic. O izolare corectă poate reduce consumul de energie al clădirilor cu până la 44%. Ne-am asumat ca 95% din produsele noastre, inclusiv cele fabricate în România, să dețină Declarații de Mediu (EPD).”, arată Knauf Insulation.
ROCKWOOL a reconfirmat reciclabilitatea 100% a vatei bazaltice și a anunțat că serviciul său de preluare a deșeurilor din șantiere (Rockcycle), disponibil în România din 2022, a fost operat la capacitate maximă anul trecut.
„Vata bazaltică poate fi reciclată la nesfârșit. Sistemul nostru de recuperare a deșeurilor din șantiere, disponibil în România din 2022, a operat anul trecut la capacitate maximă. Orice produs din vată bazaltică pe care îl fabricăm conține deja o parte din deșeul de șantier care s-a întors în fabrică.”, a completat ROCKWOOL.
Signify a arătat că trecerea de la iluminatul clasic la tehnologia LED cuplată cu sisteme inteligente de management tip cloud poate genera economii de energie de până la 80-90% în clădirile instituționale.
„Trecerea de la un sistem clasic la tehnologia LED cuplată cu sisteme inteligente, integrate în cloud, le permite clădirilor nu doar să ofere o lumină de calitate, ci și să genereze economii de până la 80-90%. Un aparat de iluminat nu mai este doar o sursă de lumină, ci un nod de date care crește siguranța și calitatea vieții.”, au concluzionat reprezentanții Signify.
Parteneriat strategic pe termen lung
Evenimentul a servit și ca platformă pentru oficializarea parteneriatului strategic dintre asociația ROENEF, Ordinul Arhitecților din România (filiala București) și platforma media GreenNews.ro.
Împreună, aceste entități vor continua seria de dezbateri, lansând podcasturi și campanii de informare dedicate traducerii inovațiilor tehnice într-un limbaj accesibil pentru publicul larg și autorități.
Pentru a revedea dezbaterea integrală și prezentările tehnice, vă invităm să accesați canalele oficiale ROENEF și platforma GreenNews.ro.
Despre ROENEF
Asociația pentru Promovarea Eficienței Energetice în Clădiri (ROENEF) susține crearea unui cadru legislativ și economic propice investițiilor în clădiri sustenabile, militând pentru trecerea la fondul de clădiri cu emisii zero.
