Inflația a ajuns la un nivel record în zona euro. BNR avertizează că situația se complică și în România

Inflaţia din zona euro a atins miercuri un nivel record pieţele financiare. Mai mult, a fost amplificată presiunea asupra Băncii Centrale Europene pentru a acţiona prin politica monetară. Și Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, trimite o undă de îngrijorare la nivel național.

Inflația a ajuns la un nivel record în zona euro

Costul vieţii pentru cele 16 naţiuni care împart moneda euro a crescut la 5,1% în ianuarie, în ciuda aşteptărilor pentru o scădere bruscă la 4,4%. Inflaţia din decembrie a fost de 5,0%. Euro a atins miercuri la un maxim al sesiunii de 1,1309 dolari pe unitate, în urma informaţiei.

Consiliul guvernatorilor BCE se întruneşte săptămâna aceasta, un anunţ privind politica monetară urmând să aibă loc joi după-amiază.

”Inflaţia continuă să surprindă cu un nivel ridicat, Rezerva Federală a SUA pare să crească dobânzile de până la şase ori în acest an, începând cu 16 martie. În acest context, dezbaterea de la Banca Centrală Europeană va deveni probabil şi mai controversată decât înainte”, a declarat Holger Schmieding, economist şef la Berenberg Bank, într-o notă de cercetare.”

Situația se complică și în România

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, susține că economia o să crească în următorii doi ani cu 4,5%, fiind însă marcată de instabilități. Economistul remarcă faptul că recuperarea post Covid a fost una puternică.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a făcut aceste mențiuni într-o prezentare la o întâlnire cu ambasadoarea Franţei la Bucureşti şi reprezentanţi ai Mouvement des Entreprises de France International.

„Evoluțiile recente, legate de piața energiei în special, au făcut loc celei mai mari rate a inflației în mai bine de un deceniu la sfârșitul anului trecut (8,2%). Inflația de bază s-a comportat mai bine, dar a urmat şi un ascendent din iulie 2021”, a spus Mugur Isărescu în prezentare.

Instabilitățile și vulnerabilitățile la care face Mugur Isărescu referire sunt legate de creșterea inflației din cauza crizei la energie, creşterea deficitului de cont curent, deficitul fiscal mare care trebuie rapid corectat şi creşterea datoriei publice chiar dacă este sub 40% din PIB.