Înțelegere informală a Guvernului cu Comisia Europeană! România este la un pas să piardă banii UE

Guvernul României a ajuns recent la o înțelegere informală cu Comisia Europeană pentru ca Executivul comunitar să nu declanșeze procedura de suspendare a unor fonduri UE destinate țării noastre. Sumele vizau calendarul multianual şi PNRR, în condițiile în care statul român va depăşi ţintele de deficit excesiv atât în 2023, cât şi în 2024, arată publicația Profit.ro.

Înțelegere informală a Guvernului cu Comisia Europeană! România este la un pas să piardă bani UE

Deşi Comisia a fost de acord să nu activeze suspendarea de fonduri, deficitul bugetar din acest an trebuie totuşi redus faţă de cel de anul trecut, urmând ca în 2024 să continue cu o scădere mai consistentă. Mai mult, Guvernul trebuie să adopte măsuri fiscale de corecţie, respectiv creşteri de taxe, care să asigure Bruxelles-ul că deficitul va rămâne pe o traiectorie descendentă.

Reducerea de deficit trebuie să fie una structurală, astfel că trebuie majorate taxe şi impozite care se regăsesc în veniturile statului anual, nu ocazional, arată Profit.ro.

Guvernul are libertate în ceea ce privește măsurile care ar trebui luate. Potrivit informaţiilor transmise de sursa citată, la nivel de Comisie este agreat ca statul să aleagă din măsurile fiscale propuse în studiul Băncii Mondiale, realizat pentru România ca parte a PNRR.

Nu este clar, însă, ce vor decide guvernanţii în negocierile politice, în contextul în care pe lista de măsuri vehiculate se află, pe lângă cele propuse de BM, şi alte creşteri de taxe, cum este majorarea accizelor pentru tutun şi alcool, în pofida calendarului de creşteri stabilit anul trecut cu industria.

Două proceduri de infrigement, clasate de CE

Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a anunţat, luni, că au fost clasate de Comisia Europeană două proceduri de infringement care se refereau la neîndeplinirea unor obligaţii prevăzute în directivele cu privire la combaterea terorismului şi la mandatul european de arestare.

„Este rezultatul eforturilor depuse de Executiv şi Legislativ finalizate cu adoptarea de către Parlament a Legilor 306/2022 şi 68/2023. În cazul procedurii de infringement care are ca obiect transpunerea incorectă a unor prevederi privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre, măsurile naţionale de conformare au intrat în totalitate în sarcina Ministerului Justiţiei. Mulţumesc tuturor specialiştilor din Ministerul Justiţiei care au lucrat la acest proiect”, a transmis Alina Gorghiu, într-o postare pe Facebook.

Potrivit lui Gorghiu, există alte două acţiuni de infringement pentru care sunt necesare măsuri legislative din sfera de competenţă a Ministerului Justiţiei.

„Prima se referă la Decizia-cadru privind rasismul şi xenofobia. La 28 iunie, a fost pus în dezbatere publică proiectul de lege pentru modificarea Codului penal. În toamnă, acest proiect trebuie să intre în Parlament, asumat de Guvern. O altă cauză se referă la dreptul de a avea acces la un avocat în cadrul procedurilor penale şi procedurilor privind mandatul european de arestare. Vom prezenta în curând soluţiile propuse de specialişti pentru a soluţiona şi această problemă. Ministerul Justiţiei îşi îndeplineşte rolul în ceea ce priveşte pregătirea măsurilor necesare pentru modernizarea legislaţiei şi îndeplinirea obligaţiilor României, ca stat membru UE”, a explicat Alina Gorghiu.