UPDATE: Procurorul Bogdan Pîrlog, la interviul pentru şefia Parchetului ICCJ. Interviurile pentru desemnarea conducerilor Parchetului ICCJ, DNA și DIICOT au început luni
Luni au început interviurile pentru desemnarea şefilor Parchetului ICCJ, DNA şi DIICOT. Astăzi sunt programaţi candidaţii pentru conducerea Parchetului ICCJ, printre doritorii postului numărându-se Cristina Chiriac, procuror şef serviciu la DNA Iaşi şi procurorul militar Bogdan Pârlog. Actualul şef al DNA, Marius Voineag, candidează pentru cea de adjunct al procurorului general.
Ministerul Justiţiei a publicat în urmă cu o săptămână listele cu procurorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru conducerea Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).
Toţi cei 19 candidaţi înscrişi au trecut proba şi vor participa la interviurile programate pentru perioada 23-26 februarie.
UPDATE: Procurorul Bogdan Pîrlog, la interviul pentru şefia Parchetului ICCJ: Am pierdut suportul opiniei publice
Procurorul Bogdan Pîrlog a afirmat luni, la interviul pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, că magistraţii au pierdut suportul opiniei publice şi că în prezent se bazează pe o ostilitate cât de cât indiferentă.
El a adăugat că întoarcerea societăţii împotriva sistemului judiciar s-a făcut pe fondul unor nemulţumiri chiar dacă nu toate concrete sau bine definite, astfel încât a existat un sol prolific pentru dezvoltarea seminţelor discordiei în societate.
Bogdan Pîrlog a vorbit în cadrul interviului dat, luni, pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, despre Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie.
”Avem în continuare o menţinere mascată într-o altă formă a Secţiei pentru Investigare a Infracţiunilor din Justiţie. Acum este sub forma unei reţele. Dar având în vedere modul în care sunt aceştia dotaţi, modul în care aceştia sunt gândiţi numeric şi sunt numiţi clar o face să fie imposibil să funcţioneze cu adevărat. Asta până la urmă ducând fără a extrapola. Fenomenul infracţional nu a fost răspândit în magistratură din motive obiective. Totuşi reprezentăm o elită intelectuală, există foarte multe filtre astfel încât de felul nostru noi nu suntem în zona populaţiei generale la fel de predispuşi pentru. Aceasta însă nu înseamnă că nu există un fenomen. Şi mai mult nu înseamnă că în lipsa unor mecanisme care să fie şi percepute ca mecanisme de tragere a răspundere nu apar nişte relaxări ale conduitei care pot până la urmă să creeze nişte probleme sistemice grave şi să arunce în percepţia opiniei publice imaginea că noi ne creeăm un sistem de impunitate şi că noi suntem cu totul altceva”, a declarat procurorul Bogdan Pîrlog.
El a constatat faptul că magistraţii au pierdut suportul opiniei publice.
”Să nu uităm că una dintre problemele pentru care ne aflăm acum într-un moment extrem de dificil îl reprezintă faptul că pentru prima dată am pierdut suportul opiniei publice. Întotdeauna au existat curente, dar în permanenţă a fost, fie de o parte, fie de alta un puternic curent al opiniei publice. Acum ne bazăm, în cel mai bun caz, pe o ostilitate cât de cât indiferentă. Asta în momentul în care nu este o ostilitate extrem, extrem de agresivă la nivelul nostru al tuturora”, a afirmat Bogdan Pîrlog.
El a adăugat că îşi închipuie ce simt tinerele generaţii din magistratură când văd că societatea îi urăşte din start și a menţionat că întoarcerea societăţii împotriva sistemului judiciar s-a făcut pe fondul unor nemulţumiri.
”Nu trebuie fim nici ipocriţi şi să considerăm că tot ceea ce ni se reproşează nu este adevărat sau oamenii nu înţeleg. Vorbim de percepţie. Lucrurile e clar că nu funcţionează cum ar trebui să funcţioneze astfel încât există o nemulţumire. Întoarcerea societăţii împotriva sistemului judiciar s-a făcut pe fondul unor nemulţumiri chiar dacă nu erau toate concrete şi chiar dacă nu erau toate extrem de bine definite. Dar exista o nemulţumire astfel încât a existat un sol prolific pentru dezvoltarea seminţelor discordiei în societate”, a mai declarat Bogdan Pîrlog.
Cine candidează pentru șefia Parchetului ICCJ, DNA și DIICOT
Pentru ocuparea funcţiei de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în ziua de 23 februarie sunt programaţi pentru interviu Cristina Chiriac, de la ora 9.30 şi Bogdan Ciprian Pîrlog, de la ora 11.00, în timp ce Marius Voineag, candidat pentru funcţia de adjunct al aceleiaşi instituţii, va susţine interviul de la 12.30.
Marți, candidații pentru conducerea DNA
În 24 februarie, sunt programaţi candidaţii pentru conducerea DNA. De la ora 8.30 este programat Viorel Cerbu, de la 10:00, Vlad Grigorescu şi de la ora 11:30, Tatiana Toader.
În aceeaşi zi, pentru ocuparea celor 2 funcţii de procuror-şef adjunct al DNA sunt programaţi trei candidaţi: Marinela Mincă, de la ora 13:00, Mihai Prună, de la ora 14:30 şi Marius Ionel Ştefan, de la ora 16:00.
Viitoarea conducere DIICOT, intervievată miercuri
Pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), interviurile se vor desfăşura în 25 februarie, începând de la ora 9.30, cu Ioana-Bogdana Albani, urmată de Alina Albu (ora 11:00), Antonia Diaconu (ora 12:30), Codrin Horaţiu Miron (ora 14:00) şi Bogdan Ciprian Pîrlog (ora 15:30).
Joi, vizate funcțiile de adjunct al DIICOT
În 26 februarie, sunt programate interviurile pentru ocuparea celor două funcţii de procuror-şef adjunct al DIICOT: Claudia Ionela Curelaru (9.30), Alex Florenţa (11.00), Gill Julien Grigore Iacobici (ora 12.30), Aurel Cristian Lazăr (ora 14.00) şi Mihai Răzvan Negulescu (ora 15.30).
Timpul de susţinere a proiectului pentru exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere este de maximum 30 minute, iar timpul pentru întrebări şi răspunsuri este de maximum o oră.
Cine face parte din comisiile pentr interviu
Din comisia de interviu fac parte: ministrul Justiţiei, care este şi preşedintele comisiei de interviu; doi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei; doi procurori desemnaţi de Secţia pentru procurori a CSM; un reprezentant al Institutului Naţional al Magistraturii desemnat de către Consiliul ştiinţific al acestuia; eun specialist în management, organizare instituţională şi comunícare desemnat de Academia de Studii Economice – Facultatea de Management; un psiholog din cadrul CSM ori din cadrul instanţelor sau al parchetelor.
Care sunt criteriile
În ceea ce priveşte susţinerea proiectului privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care candidează, criteriile sunt: acunoaşterea specificului unităţii sau a structurii pentru care candídează, sub aspectul activităţii desfăşurate şi al modului de organizare; viziunea asupra modului în care candidatul înţelege să organizeze instituţia în vederea îndeplinirii atribuţiilor constituţionale de promovare a intereselor generale ale societăţii şi apărării ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetătenilor; identificarea unor eventuale disfuncţii şi vulnerabilităţi ale unităţii sau structurii pentru care candidează; propunerea de soluţii pentru prevenirea sau înlăturarea disfuncţiilor sau vulnerabilităţilor identificate; compatibilitatea proiectului managerial cu cel al procurorului ierarhic superior, dacă este cazul.
Verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare
Verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare va viza următoarele aspecte: capacitatea de organizare; asumarea responsabilităţilor; rapiditatea în luarea deciziilor; rezistenţa la stres; autoperfecţionarea; capacitatea de analiză, sínteză, previziune şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung; g) iniţiativa în modernizarea managementului unităţii/structurii; capacitatea de adaptare rapidă; capacitatea de relaţionare şi comunicare; capacitatea şi dísponibilitatea de a lucra în echipă şi de a colabora cu colegii; cunoştinţele privind comunicarea publică şí interpersonală, rezolvarea conflictelor şi situaţiilor de criză; cunoştinţele de management judiciar.
Cu privire la evaluarea aspectelor legate de modul în care candidatul se raportează la valorile profesiei şi ale funcţiei pentru care candidează, criteriile sunt: motivaţia candidatului de a ocupa funcţia; atitudinea faţă de valorile profesiei şi ale funcţiei de conducere; aprecierile personale cu privire la nivelul de integritate, deontologie, responsabilitate, propuneri şi soluţii pentru creşterea încrederii cetăţenilor în justiţie.
