România a acordat licență de exploatare companiei „Verde Magnesium”, o companie administrată de fondul american de investiții Amerocap. Este pentru prima oară în ultimii zeci de ani când în țara noastră se deschide o astfel de exploatare.
Publicația americană Financila Times precizează că investiția se ridică la un miliard de dolari, iar exploatarea se va desfășura într-o mină dezafectată de lângă Oradea. Americanii vor construi instalații de procesare alimentate cu energie regenerabilă și de reciclare a aluminiului.
În prezent Chine are statul de cel mai mare exportator de magneziu. Uniunea Europeană importă într-o proporție de 90% magneziu de pe piața chineză, mai notează sursa amintită. Magneziul este un metal folosit cu precădere în producția de aliaje ușor din aluminiu, folosite în special la vehicule și ambalaje.
Analiștii economici sunt de părere că valoarea resurselor minerale aflate la o adâncime între 500-1000 de metri este de aproximativ 100 miliarde de euro. Concernul „Verde Magnesiu” estimează că va începe producția undeva cel mai târziu în anul 2027, iar cantitatea extrasă ar urma să ajungă la 90.000 de tone/an, ceea ce ar însemna jumătatea din oferta UE și 9% din producția mondială.

Verde Magnesium SRL a raportat în anii 2022, 2023 o cifră de afaceri de 2,1 respectiv 4,3 milioane de lei. Concesiunea va fi susținută integral de compania americană Amerocap. Uniunea Europeană și-a setat ținte clare în privința exploatării mineralelor critice. În acest sens până la finalul deceniului UE și-a propus să proceseze 40%, iar alte 15 procente vor fi obținute din reciclare.
Bernd Martens, președintele Verde Magnesium, totodată fost director al producătorului de automobile Audi, a declarat pentru Financial Times că mina din România va contribui la obiectivele Uniunii în materie de reducerea dependenței de materiale necesare pentru tranziția ecologică, fața de China, stat prieten Federației Ruse.
„Sectorul industrial european are o nevoie acută de o aprovizionare fiabilă cu metale critice și strategice, în special cele cu o amprentă de carbon mai mică decât importurile actuale, care pot sprijini tranziția Europei către o economie neutră din carbon”, a spus Martens pentru Financial Times.