Preşedintele Klaus Iohannis va participa, în perioada 9-11 iulie 2024, la reuniunea şefilor de stat şi de guvern ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), care va avea loc la Washington, D.C., Statele Unite ale Americii.
Liderii NATO vor adopta decizii importante cu privire la consolidarea sprijinului pe termen lung pentru Ucraina, oferind mai multă predictibilitate acestuia şi vor agrea asupra întăririi şi a modernizării pe mai departe a posturii de descurajare şi apărare colective. În cadrul summitului, România va susţine pachetul de sprijin substanţial pentru Ucraina, va arăta că integrarea euroatlantică a Ucrainei în NATO este ireversibilă. În plus, va pleda pentru continuarea sprijinului în favoarea partenerilor vulnerabili ai NATO, în special pentru Republica Moldova.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, Summitul din 2024 este unul aniversar, marcând 75 de ani de la înfiinţarea NATO, cea mai puternică alianţă politico-militară din istorie, care a dovedit inclusiv în perioada dificilă de la declanşarea războiului împotriva Ucrainei că unitatea, solidaritatea şi hotărârea Aliaţilor reprezintă principalele sale avantaje strategice.
”De asemenea, ţara noastră marchează în acest an două decenii de la aderarea la NATO, apartenenţă care a adus cetăţenilor români cele mai solide garanţii de securitate din istorie. România este un aliat puternic şi responsabil, un furnizor relevant de securitate şi stabilitate în regiunea Mării Negre şi dincolo de aceasta. În acest context, Preşedintele Klaus Iohannis va evidenţia la Washington că apartenenţa la NATO este unul dintre fundamentele solide ale dezvoltării României democratice, profund angajate în arhitectura de securitate europeană şi cea euroatlantică”, subliniază comunicatul oficial.
Administraţia Prezidenţială anunţă că în cadrul Summitului, liderii vor adopta decizii importante cu privire la consolidarea sprijinului pe termen lung pentru Ucraina, oferind mai multă predictibilitate acestuia. Totodată, liderii Aliaţi vor agrea asupra întăririi şi a modernizării pe mai departe a posturii de descurajare şi apărare colective.
Programul Summitului va include trei reuniuni la cel mai înalt nivel ale Consiliului Nord-Atlantic, inclusiv în formate cu Ucraina, Uniunea Europeană şi partenerii NATO din Indo-Pacific, precum şi un eveniment aniversar. De asemenea, vor fi adoptate mai multe documente oficiale, printre care Declaraţia Summitului şi o Declaraţie a Consiliului NATO-Ucraina.
Administraţia Prezidenţială arată că preşedintele României va evidenţia, în sesiunile de lucru, importanţa crucială a legăturii transatlantice şi a apărării colective, în baza Articolului 5. În acest sens, va susţine deciziile Aliate privind consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare şi va solicita acordarea unei atenţii sporite Flancului Estic şi Mării Negre, regiune de importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică.
”Preşedintele Klaus Iohannis va sublinia, totodată, că postura NATO se fundamentează pe forţe, capabilităţi şi aranjamente de comandă şi control robuste şi eficiente, capabile să răspundă tuturor ameninţărilor. În cadrul reuniunii, România va susţine pachetul de sprijin substanţial pentru Ucraina. Va arăta că integrarea euroatlantică a Ucrainei în NATO este ireversibilă, în linie cu deciziile adoptate la Summitul NATO de la Bucureşti din 2008 şi de la Vilnius din 2023. De asemenea, Preşedintele României va pleda pentru continuarea sprijinului în favoarea partenerilor vulnerabili ai NATO, în special pentru Republica Moldova, şi creşterea capacităţii acestora de a răspunde ameninţărilor hibride în creştere. Preşedintele Klaus Iohannis va sprijini demersul NATO de consolidare a relaţiei cu partenerii din Sud”, se mai arată în comunicat.
Alte teme care vor fi discutate de lideri la Washington se referă la consolidarea rezilienţei, răspunsul NATO la ameninţările din Sud şi aprofundarea cooperării cu partenerii NATO.
”În arhitectura geopolitică a lumii, Organizaţia Tratatului Nord Atlantic va continua să asigure cadrul necesar cooperării pe zona de securitate şi de consolidare a încrederii reciproce între Aliaţi, oferind cetăţenilor spaţiului euroatlantic nivelul de securitate necesar prezervării valorilor democratice şi a calităţii vieţii”, mai afirmă Administraţia Prezidenţială.