Iranul și SUA au început negocierile în Oman! Discuții cruciale în contextul unei confruntări iminente
Iranul și Statele Unite au început vineri negocierile de mare miză în Oman, în efortul de a depăși diferențele profunde cu privire la programul nuclear al Teheranului, dar disputa privind extinderea agendei riscă să deraieze diplomația și să declanșeze un alt conflict în Orientul Mijlociu, transmite Reuters.
Iranul dorește ca negocierile de vineri să se concentreze pe problemele nucleare. SUA sunt îngrijorate de rachetele Iranului și de sprijinul acordat proxy-urilor. Washingtonul are o prezență navală semnificativă în regiune. Discuțiile au loc după represiunea sângeroasă a guvernului împotriva protestatarilor din Iran.
Iranul și SUA au început negocierile în Oman
Deși ambele părți și-au manifestat disponibilitatea de a reînvia diplomația în disputa nucleară de lungă durată dintre Teheran și Occident, Washingtonul dorește să extindă discuțiile pentru a include și rachetele balistice ale Iranului, sprijinul acordat grupurilor armate din regiune și „tratamentul propriului popor”, a declarat miercuri secretarul de stat american Marco Rubio, arată Reuters.
Iranul a declarat că dorește ca ministrul de externe Abbas Araqchi și trimisul SUA în Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, să discute doar problema nucleară la Muscat. Ginerele președintelui american Donald Trump, Jared Kushner, care a ajutat la medierea negocierilor de încetare a focului în Gaza, va participa și el la discuții.
„Iranul intră în diplomație cu ochii deschiși și cu o memorie clară a anului trecut. Ne angajăm cu bună-credință și rămânem fermi în ceea ce privește drepturile noastre. Angajamentele trebuie respectate”, a declarat Araqchi vineri.
Conducerea clericală de la Teheran rămâne profund îngrijorată că Trump ar putea să-și pună în aplicare amenințările de a ataca Iranul după consolidarea militară a Marinei SUA în apropierea Iranului.
SUA au lovit ținte nucleare iraniene
În iunie, SUA au lovit ținte nucleare iraniene, alăturându-se etapelor finale ale unei campanii de bombardamente israeliene care a durat 12 zile. De atunci, Teheranul a declarat că activitatea de îmbogățire a uraniului a fost oprită.
Consolidarea navală a SUA, pe care Trump a numit-o o „armadă” masivă, a urmat unei represiuni sângeroase a guvernului asupra protestelor naționale din Iran de luna trecută, intensificând tensiunile dintre Washington și Teheran.
Trump a avertizat că „lucruri rele” s-ar putea întâmpla dacă nu se ajunge la un acord, intensificând presiunea asupra Republicii Islamice într-o situație de impas care a dus la amenințări reciproce cu atacuri aeriene.
„În timp ce aceste negocieri au loc, aș dori să reamintesc regimului iranian că președintele are la dispoziție multe opțiuni, în afară de diplomație, în calitate de comandant suprem al celei mai puternice armate din istoria lumii”, a declarat joi reporterilor Karoline Leavitt, purtătorul de cuvânt al Casei Albe.
Iranul a promis un răspuns dur la orice atac militar și a avertizat țările arabe vecine din Golf care găzduiesc baze americane în regiunea bogată în petrol că ar putea fi în linia de foc dacă ar fi implicate într-un atac. Iranul deține una dintre cele mai mari rezerve de rachete balistice din Orientul Mijlociu.
Programul de rachete este o linie roșie pentru Teheran
Negociatorii din Oman vor trebui să treacă peste linia roșie a Iranului în ceea ce privește discutarea programului său de rachete pentru a ajunge la un acord și a evita viitoare acțiuni militare. Teheranul a exclus categoric discuțiile privind „capacitățile sale de apărare, inclusiv rachetele și raza lor de acțiune”.
Într-o demonstrație de sfidare, televiziunea de stat iraniană a declarat cu câteva ore înainte de discuții că „una dintre cele mai avansate rachete balistice cu rază lungă de acțiune ale țării, Khorramshahr-4”, a fost amplasată într-una dintre vastele „orașe de rachete” subterane ale Gărzii Revoluționare.
Cu toate acestea, Teheranul este dispus să dea dovadă de „flexibilitate în ceea ce privește îmbogățirea uraniului, inclusiv predarea a 400 kg de uraniu puternic îmbogățit (HEU) și acceptarea îmbogățirii zero în cadrul unui acord de consorțiu ca soluție”, au declarat oficialii iranieni pentru Reuters săptămâna trecută.
Iranul insistă, de asemenea, că dreptul său de a îmbogăți uraniu nu este negociabil și cere ridicarea sancțiunilor, reimpuse din 2018, când Trump a renunțat la acordul nuclear din 2015 al Iranului cu șase puteri.
Statele Unite, aliații săi europeni și Israelul acuză Teheranul că folosește programul său nuclear ca pretext pentru a încerca să dezvolte capacitatea de a produce arme. Iranul afirmă că programul său nuclear are doar scopuri pașnice.
Israelul a comparat pericolul rachetelor iraniene cu programul său nuclear. Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a declarat în ianuarie că „încercarea Iranului de a construi arme atomice” și „20.000 de rachete balistice” sunt ca „două noduli canceroși”.
Influența Teheranului în regiune s-a diminuat considerabil, aliații săi regionali – cunoscuți sub numele de „Axa Rezistenței” – fiind fie destituiți, fie grav afectați de la începutul conflictului dintre Hamas și Israel în Gaza și de la căderea lui Bashar al-Assad în Siria.
