LIFESTYLE
Istoria colindelor vechi românești. Care sunt cele mai cântate
www.eziarultau.ro
27 nov. 2022
Istoria colindelor vechi românești trebuie știută de toate persoanele. Este foarte importantă și are o însemnătate pentru fiecare dintre noi.
Știm foarte bine că în Ajunul Crăciunului, cete de colindători merg din casă în casă pentru a aduce vestea Nașterii Domnului. În trecut, ei primeau nuci, covrigi, mere, colaci etc. În zilele noastre, mai mult bani.
La sate răsună ulițele cu frumoasele colinde și tare bine mai este. Simțim cu adevărat farmecul sărbătorii preferate de noi. În unele zone, de exemplu în Maramureș, aceștia se îmbracă în costume populare tradiționale.
Istoria colindelor vechi românești
Se preconizează că aceste colinde au fost cântate pentru prima dată în Europa cu mii de ani în urmă. Se pare că nu aveau aceeași semnificație. Pur și simplu, erau cântece în perioada solstițiului de iarnă. Oamenii le cântau în jurul focurilor și monumentelor de piatră.
Colindele mai erau binevenite în perioada asta pentru alungarea spiritelor rele. Ele sună precum niște cântece tradiționale, populare, care ne mângâie sufletul ori de câte ori le ascultăm.
Nu sunt la fel în fiecare zonă a țării. Fiecare vine la pachet cu colinde aparte. Cel mai vechi cântec creștin de Crăciun este chiar „Jesus refulsit omnium”. A fost compus de St. Hilary din Poitiers, în secolul al IV-lea.
Mai mult decât atât, ele ilustrează aspecte importante din viața Mântuitorului nostru, Iisus Hristos. Nu cred că există persoană căreia să nu îi placă sau să nu simtă în suflet o mare bucurie că se apropie Crăciunul, dar și alte sărbători de iarnă.
Practic, este momentul în care familiile se reîntregesc, suntem toți la masă, veseli, înconjurați de liniște, luminițe, decorațiuni, bucate pregătite de mâinile gospodinelor etc.
Potrivit lingviștilor, cea mai veche formulare întâlnită în colinde este refrenul „Leru-i Ler”. Vine de la forma evreiască a cuvântului „Aliluia”. Nașterea Domnului era vestită în trecut cu șase zile înainte de Crăciun, de un grup de bărbați, așezându-se într-un cerc și cântând un colind.
De asemenea, cuvântul colind provine din latinescul „Calendae Ianuarii”. Era o denumire pe care o aveau sărbătorile păgâne din preajma Anului Nou. Se făceau urări pentru un an nou plin de belșug.
Colinde vechi românești
- Deschide ușa, creștine
- Astăzi s-a născut Hristos
- Linu-i Lin
- Trei crai la răsărit
- Aseară pe-nserate
- Din cer senin
- Flori de măr
- Florile dalbe
- O, ce veste minunată
- Domn Domn să-nălțăm
- La Viflaim
- Colo sus, în vremea aceea
- Trei păstori
- Rămâi gazdă sănătoasă
- Sus la poarta raiului
