Italia, patria fugarilor români. De ce este considerată Peninsula Italică raiul condamnaților români
De la Darius Vâlcov la Ionel Arsene sau de la Mario Iorgulescu la Alina Bica sunt doar câteva persoane certate cu legea care se ascund in Italia.
Ministerul Justiției a introdus chestiunea extrădării condamnaților români pe agenda Consiliului Justiție și Afaceri și a cerut Italiei să identifice o soluție. Dar cum de s-a ajuns la această situație?
Italia, patria fugarilor români
În încercarea de a scăpa de condamnări, inculpații români se ascund în Italia. Legea permisivă din Peninsulă aproape că le garanta infractorilor români că nu vor ispăși nicio zi de închisoare. Legislația a fost modificată la insistențele României.
Dar chiar și așa fugarii au reușit să obțină noi metode de a fenta legea. Fie își obțin rezidența, fie își deschid afaceri pe teritoriul Italiei. În Peninsula italică, condițiile de detenție sunt superioare celor din țara noastră. Italia are un regim mult mai permis, inculpații care au condamnări de până la patru ani își pot ispăși pedeapsa la domiciliu.
De ce fug condamnații în Peninsula Italică
Anul trecut, ministerul Justiție a adus în atenția opiniei publice legea fugarilor care prevede adăugarea unui spor de până la 3 ani personalelor care se sustrag condamnărilor. În primă fază CSM a dat aviz negtiv pe motiv că se încalcă drepturile și libertățile omului.
Până în prezent au ales calea Italiei 12 nume celebre. Printre ele se numără: Darius Vâlcov, Minel Prina, Daniel Dragomir, Ionel Arsene, Alina Bica, Marian Zlotea, Mario Iorgulescu, Dragoș Săvulescu, Sorin Strutinsky, Cornel Bogdan Popa și Ioan Bene.
Inculpații își pregătesc din timp fuga în Italia
Cu mici excepții sunt oameni de afaceri și demnitari cu funcții înalte. Majoritatea dintre ei sunt acum în liberate invocând condițiile grele de detenție din România. Cert este că inculpații își pregătesc din timp evadarea. Trebuie menționat că magistrații italieni pot refuza punerea în aplicarea a unui mandat de european de arestare doar în situația în care condamnații au rezidență de cel puțin cinci ani, informează Playtech.
Cel puțin doi condamnați au procedat în acest fel. De exemplu, Ionel Arsene fostul președinte al CJ Neamț a fugit în Italia înainte de a primi sentința de 6 ani și 8 luni de închisoare pentru trafic de influență. După care, și-a deschis o firmă de construcții în Peninsula Italică. Ministrul de Finanțe din timpul Dragnea, Darius Vâlcov a procedat într-un mod similar. A preluat o afacere în Italia, iar în țară are de ispășit 8 ani de închisoare pe fond.
