Vineri, 17 aprilie 2026, creștinii ortodocși din România și din lume celebrează Izvorul Tămăduirii, a cincea zi din Săptămâna Luminată, una dintre cele mai importante sărbători dedicate Maicii Domnului din perioada pascală.
Această zi marchează simbolic trecerea de la suferința Răstignirii din Vinerea Mare la victoria vieții și a vindecării.
Aceasta este una din cele nouă sărbători importante dedicate Maicii Domnului, sunt legate numeroase obiceiuri religioase și populare, păstrate, unele până astăzi, cu precădere în lumea satului.
Cel mai important ritual al acestei zile este sfințirea Aghesmei Mici, apa considerată tămăduitoare. Apa este dusă de credincioși acasă, putând fi folosită pe tot parcursul anului, spre deosebire de Agheasma Mare, care poate fi întrebuințată în momente strict stabilite.
Istoria acestei zile ne poartă în secolul al V-lea, lângă zidurile Constantinopolului acolo unde viitorul împărat Leon cel Mare a întâlnit un orb rătăcit care cerea apă. Atunci, Leon a auzit vocea Maicii Domnului care l-a îndrumat spre un izvor ascuns.
„Nu te osteni, Leone, căci apa este aproape. Ia din apa aceasta, potolește setea orbului și unge-i ochii cei întunecați.”, i-a spus Maica Domnului.
După ce și-a spălat fața, orbul și-a recăpătat vederea. Devenit împărat, Leon a ridicat pe acel loc o biserică ce există și astăzi în Istanbul, devenind loc de pelerinaj pentru mii de oameni în căutarea alinării.
Sărbătoarea de astăzi are un loc special în tradiția populară românească, unde se împletesc credința și obiceiurile transmise din generație în generație.
În ziua de Izvorul Tămăduirii, în toate bisericile ortodoxe se oficiază slujba de sfințire a apei, cunoscută sub numele de Agheasma Mică.
Credincioșii participă la slujbă și iau apă sfințită acasă, considerată a avea puteri tămăduitoare. Aceasta este folosită pentru consum (în cantități mici), stropirea casei și a gospodăriei, binecuvântarea familiei. Se crede că această agheasmă ajută la vindecarea bolilor și la alungarea energiilor negative.
Un obicei răspândit este stropirea cu apă sfințită, considerată aducătoare de liniște, binecuvântare și protecție. În unele zone, preoții merg pe la case pentru a sfinți gospodăriile, animalele și recoltele.
De asemenea, mulți oameni merg la izvoare sau fântâni considerate „tămăduitoare”, unde se spală simbolic pe față sau iau apă pentru acasă.
În mediul rural, oamenii obișnuiesc să meargă la izvoare sau fântâni, considerate „curate” sau „tămăduitoare”. Apa luată în această zi este păstrată cu grijă și folosită în momente importante.
În unele regiuni, gospodarii stropesc grădinile, animalele sau chiar ogoarele cu agheasmă, pentru a avea parte de belșug și protecție. Există și obiceiul ca oamenii să se spele pe față cu apă sfințită dimineața, pentru sănătate și noroc.
Izvorul Tămăduirii este considerată o zi favorabilă pentru rugăciune și participare la slujbă, folosirea apei sfințite pentru binecuvântare, gânduri bune și liniște sufletească.
Este un moment potrivit pentru a cere ajutor divin, mai ales pentru sănătate. În tradiţia populară, bolnavii care beau agheasmă dimineaţa, pe nemâncate, se înzdrăvenesc.
În unele zone ale ţării, se practică „Jurământul juvenil”. Ceremonia se face în fiecare an în ziua praznicului Izvorul Tămăduirii între tineri cu vârste cuprinse între 9 şi 14 ani. Își jură loialitate şi fac schimb de obiecte cu valoare sentimentală.
Tradiția populară spune că, fiind o zi importantă, ar trebui evitate: certurile și conflictele, munca grea sau activitățile solicitante, vorbele rele sau gândurile negative.
Nu se spală, nu se calcă și nu se coase. De asemenea, nu se muncește nici pe câmp.
Nu se spală haine, considerându-se că în această zi apa are un caracter sacru, nu se murdărește cu lucruri lumești.
Nu se lucrează la câmp sau în gospodărie. Este o zi de sărbătoare și rugăciune, nu de muncă fizică.
Nu se refuză apa sfințită. Se bea cu smerenie, pe nemâncate, și se rostește sau rugăciune.
Nu se ignoră nevoile celor din jur. Fiind o zi a milei și tămăduirii, este bine să faci un gest de ajutor pentru cineva aflat în suferință.
Nu se consumă alcool sau se petrece zgomotos. Sărbătoarea este o a vindecării și reculegerii, nu a distracției fără măsură.
Mergi la slujbă: Participă la ritualul de sfințire a apei și ia agheasmă acasă.
Bea apa pe nemâncate: Tradiția spune că bolnavii care beau această apă dimineața, cu smerenie, se pot înzdrăveni.
Binecuvântarea casei: Stropește locuința, grădina și animalele cu agheasmă pentru a alunga energiile negative și a atrage belșugul.
Pelerinaje: Mulți credincioși vizitează mănăstiri cu izvoare renumite pentru proprietăți miraculoase.