Kimberly Guilfoyle, ambasadoarea SUA în Grecia, acuzată că a solicitat 100.000 de dolari unui donator al lui Trump în schimbul unor intervenții. Mesaje compromițătoare, găsite în telefonul diplomatului
Kimberly Guilfoyle, ambasadoarea Statelor Unite în Grecia şi fosta logodnică a lui Donald Trump Jr., i-ar fi cerut unui important donator republican să îi achite o datorie de 100.000 de dolari către American Express, în timp ce încerca să obţină confirmarea Senatului pentru postul diplomatic. Potrivit unei investigaţii publicate de The Wall Street Journal, Guilfoyle ar fi promis în schimb să îşi folosească relaţiile din administraţia Trump pentru a-l ajuta pe donator să îşi rezolve problemele fiscale şi juridice.
Publicaţia americană susţine că a analizat sute de mesaje, e-mailuri şi documente care descriu relaţia dintre Guilfoyle şi Eric Deters, un fost avocat şi candidat republican din Kentucky, în vârstă de 63 de ani, care a finanţat de-a lungul timpului evenimente şi campanii asociate familiei Trump, arată WSJ.
Mesaje suspecte primite de Kimberly Guilfoyle pe Signal
Într-un mesaj transmis prin aplicaţia Signal la 3 iulie 2025, cu şase zile înaintea audierii sale în Senat, Guilfoyle i-ar fi cerut lui Deters să vireze urgent 100.000 de dolari direct către American Express, explicându-i că această modalitate de plată nu ar lăsa urme vizibile ale tranzacţiei. Ea i-ar fi trimis inclusiv instrucţiunile de plată şi ar fi insistat ca transferul să fie realizat în aceeaşi zi.
Deters a refuzat să efectueze plata, susţinând că o asemenea cheltuială i-ar pune în pericol căsnicia. El a declarat ulterior că Guilfoyle îi promisese sprijin necondiţionat în relaţia cu administraţia Trump dacă îi achita datoria, dar că nu obţinuse niciun rezultat concret în urma intervenţiilor acesteia.
Relaţia financiară dintre cei doi începuse cu mai mulţi ani înainte. Deters afirmă că i-a plătit lui Guilfoyle aproximativ 300.000 de dolari pentru participarea la evenimentele sale politice Freedom Fest, organizate în Kentucky începând din 2020. El susţine că i-a mai plătit 200.000 de dolari lui Donald Trump Jr. şi 100.000 de dolari lui Eric Trump pentru apariţii similare. Separat, în 2022, a donat 125.000 de dolari unui comitet politic care îl susţinea pe Donald Trump.
După victoria lui Trump în alegerile prezidenţiale din noiembrie 2024, Deters a început să solicite sprijinul lui Guilfoyle pentru mai multe probleme personale şi profesionale.
Una dintre acestea privea o investigaţie fiscală a IRS referitoare la deduceri declarate în 2020, în legătură cu vânzarea participaţiei sale într-o afacere de familie. Deters considera că verificările aveau motivaţii politice şi dorea să discute direct cu noul director al IRS, Billy Long.
Guilfoyle i-a transmis personal lui Long o scrisoare redactată de Deters, subliniind că ea şi Donald Trump Jr. aveau o relaţie apropiată cu acesta
Potrivit mesajelor analizate de WSJ, Guilfoyle i-a transmis personal lui Long o scrisoare redactată de Deters, subliniind că ea şi Donald Trump Jr. aveau o relaţie apropiată cu acesta. Ulterior, i-a comunicat donatorului că directorul IRS îi răspunsese şi că urma să discute cu el despre situaţia sa.
Deters solicitase, de asemenea, intervenţii la Departamentul Justiţiei pentru extrădarea din Pakistan a unui medic din Ohio, Abubakar Atiq Durrani, acuzat de efectuarea unor intervenţii chirurgicale inutile, inclusiv asupra copiilor. El urmărea şi declanşarea unei investigaţii împotriva companiei de asigurări MedPro Group, cu care se afla într-un litigiu. Compania îl acuzase, la rândul său, de şantaj şi ameninţări, acuzaţii respinse de Deters.
Guilfoyle i-ar fi promis că va încerca să intervină inclusiv pe lângă conducerea FBI şi Departamentul Justiţiei. Într-un mesaj, ea susţinea că miniştrii şi conducătorii principalelor instituţii federale îi răspundeau direct. Un purtător de cuvânt al FBI a negat însă că Guilfoyle ar fi făcut demersuri pe lângă directorul Kash Patel.
o posibilă tranzacţie de un milion de dolari pentru facilitarea unei apariţii în emisiunea lui Tucker Carlson
Investigaţia descrie şi o posibilă tranzacţie de un milion de dolari pentru facilitarea unei apariţii în emisiunea lui Tucker Carlson. Deters i-ar fi promis această sumă lui Guilfoyle dacă reuşea să îi obţină un interviu cu fostul prezentator Fox News, în care intenţiona să vorbească despre cazul medicului Durrani.
Mesajele arată că Guilfoyle a contactat persoane din anturajul lui Carlson, dar interviul nu s-a materializat. Carlson a declarat pentru WSJ că nu auzise niciodată de Deters şi că Guilfoyle nu avea nicio influenţă asupra selecţiei invitaţilor săi. El s-a declarat surprins de suma de un milion de dolari vehiculată pentru o asemenea apariţie.
Un alt element al investigaţiei îl reprezintă preocuparea repetată a lui Guilfoyle ca înţelegerile financiare să nu fie documentate în scris, mai ales după nominalizarea sa ca ambasador, în decembrie 2024.
În ianuarie 2025, ea l-ar fi avertizat pe Deters să nu mai trimită mesaje despre bani sau despre aranjamentele dintre ei, explicând că asemenea documente i-ar putea compromite numirea diplomatică. În iunie, după ce Deters i-a transmis un document în care preciza că îi plătise deja 300.000 de dolari fără să primească vreun favor, Guilfoyle i-ar fi cerut din nou să înceteze corespondenţa scrisă şi să o contacteze exclusiv prin Signal.
În aceeaşi perioadă, Deters a redactat o scrisoare în care compania sa recunoştea o datorie de 50.000 de dolari către Guilfoyle pentru servicii de consultanţă anterioare preluării funcţiei diplomatice. El susţine că documentul fusese solicitat chiar de aceasta, pentru a justifica eventualele plăţi.
Guilfoyle se confrunta cu dificultăţi de lichiditate în momentul în care a cerut banii
WSJ relatează că solicitările financiare au intervenit într-un moment în care Guilfoyle se confrunta cu dificultăţi de lichiditate, deşi declarase active şi venituri considerabile.
În documentele financiare depuse în februarie 2025, ea raportase venituri de aproape 800.000 de dolari din podcasturi, participaţii în afaceri evaluate la milioane de dolari, dar şi datorii importante, inclusiv un credit ipotecar de până la cinci milioane de dolari şi un împrumut pentru o ambarcaţiune.
Guilfoyle încercase, de asemenea, să vândă cu 30 de milioane de dolari proprietatea din Florida cumpărată împreună cu Donald Trump Jr., fără să găsească un cumpărător la acel preţ. Ulterior, Trump Jr. i-a cumpărat participaţia pentru 7,6 milioane de dolari.
Publicaţia mai susţine, citând persoane familiarizate cu situaţia, că Donald Trump fusese nemulţumit anterior de faptul că Guilfoyle încerca să atragă investiţii pentru propriile afaceri de la membrii clubului Mar-a-Lago, în loc să se concentreze asupra strângerii de fonduri pentru campania sa.
Avocatul ambasadoarei, Jesse Binnall, a contestat autenticitatea mesajelor prezentate de WSJ, fără să precizeze ce documente consideră false. El a susţinut că Guilfoyle avea de recuperat bani pentru participarea la evenimente politice şi pentru cheltuielile aferente deplasărilor. Deters a negat însă că ar fi avut o datorie restantă faţă de aceasta.
Ambasada SUA a transmis că Guilfoyle a fost verificată de comisia competentă a Senatului şi confirmată în funcţie, subliniind că îşi îndeplineşte atribuţiile diplomatice cu integritate.
Investigaţia apare în contextul altor controverse privind activitatea ambasadoarei. Potrivit WSJ, membri democraţi ai comisiilor pentru afaceri externe din Congres au solicitat Departamentului de Stat să îi examineze conduita, după o investigaţie anterioară referitoare la promovarea unei companii greceşti al cărei lobbyist ar fi însoţit-o la întâlniri oficiale în Balcani.
În pofida controverselor, secretarul de stat Marco Rubio a lăudat public activitatea lui Guilfoyle în timpul unei conferinţe de presă organizate miercuri la Atena, afirmând că ambasada americană funcţionează bine şi că aceasta reprezintă eficient interesele Statelor Unite.
Deters a afirmat că nu a efectuat plata solicitată şi că demersurile ambasadoarei nu i-au adus rezultatele promise
Deocamdată, informaţiile publicate nu stabilesc că Guilfoyle ar fi primit cei 100.000 de dolari sau că instituţiile federale ar fi intervenit efectiv în favoarea lui Deters. Acesta afirmă că nu a efectuat plata solicitată şi că demersurile ambasadoarei nu i-au adus rezultatele promise.
Investigaţia The Wall Street Journal ridică însă întrebări privind posibila utilizare a accesului privilegiat la conducerea administraţiei americane pentru obţinerea unor beneficii financiare private, precum şi despre potenţialele conflicte de interese ale unei persoane nominalizate într-o funcţie diplomatică de rang înalt.
Tot Wall Street Journal a relatat, la sfârşitul lunii septembrie, că, într-o discuţie cu ministrul grec al Energiei, Guilfoyle ar fi insinuat că SUA ar fi implicate în demersurile de înlăturare a Guvernului Bolojan. Informaţia a generat reacţii vehemente la Bucureşti şi speculaţii legate de întâlnirea din 31 martie, când la aceeaşi masă au stat Sorin Grindeanu, Bogdan Ivan, Florin Vlădică, Adrian Thiess şi ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle.
„În martie, la o cină organizată la Atena la care au participat oficiali greci şi americani, Kimberly Guilfoyle a intrat într-o dispută cu ministrul Energiei din Grecia, Stavros Papastavrou, în faţa celorlalţi invitaţi. Referindu-se la prăbuşirea iminentă a guvernului român, Guilfoyle le-a spus celor prezenţi: „Putem face asta oricărei ţări dorim. Putem face asta şi aici”, potrivit unei persoane care a participat la cină şi altor persoane cărora li s-a povestit despre acest incident. Discuţia s-a înfierbântat, Papastavrou replicând că SUA nu pot înlocui guvernul Greciei, care a fost ales de popor. Avocatul lui Guilfoyle a contestat descrierea acestui schimb de replici, a scris Wall Street Journal.
Informaţiile privind ameninţările la adresa Greciei au fost respinse atât de Papastavrou, cât şi de purtătorul de cuvânt al Guvernului elen.
