Klaus Iohannis, după ratarea aderării la Schengen din cauza Austriei: Personal, îmi imaginez că o aderare e posibilă anul viitor
Preşedintele României, Klaus Iohannis a venit cu noi informații privind aderarea României la spaţiul Schengen. Acesta spune că ea nu se va produce „azi sau mâine, în Consiliul European”, însă acesta consideră că o aderare este posibilă anul viitor, în 2023. El a mai spus că nu se putea face mai mult pentru ca România să aibă un vot pozitiv în acel Consiliu JAI în care Austria s-a opus aderării, deoarece schimbarea de atitudine a avut loc cu doar câteva zile înaintea acelei reuniuni, chiar dacă pe 16 noiembrie, la reuniunea miniştrilor de Interne de la Bucureşti, toată lumea era de acord cu intrarea ţării noastre în Schengen, inclusiv ministrul de Interne austriac.
Klaus Iohannis, după ratarea aderării la Schengen din cauza Austriei: Personal, îmi imaginez că o aderare e posibilă anul viitor
„Mă tem că aşa ceva nu va fi posibil, fiindcă aceste concluzii, Consiliul lucrează cu unanimitate, concluziile se pot adopta doar dacă există unanimitate, ori aceleaşi reţineri care au fost în JAI încă persistă şi atunci nu putem să ne gândim că vom obţine un rezultat senzaţional”, a afirmat Klaus Iohannis, întrebat, miercuri la Bruxelles, dacă va încerca să obţină o concluzie la Consiliul European de joi, un fel de concluzie pentru calendarul aderării, în contextul în care subiectul Schengen va fi pe oz a Consiliului JAI sub Preşedinţia suedeză a Consiliului UE.
„Suntem în faza în care trebuie să reluăm, nu chiar de la zero, dar destul de jos toate discuţiile, să construim încă o dată întreaga abordare, cu mai multă insistenţă, cu mai multă convingere, dar va necesita timp. Vă rog să nu aveţi aşteptarea că, astăzi sau mâine în Consiliul European, se hotărăşte ceva clar în ce priveşte aderarea. Însă pot să vă spun că, personal, îmi imaginez că o aderare este posibilă anul viitor, în 2023”, a mai spus şeful statului.
Președintele spune că nu se putea face nimic mai mult pentru aderare
Întrebat dacă e de părere că el însuşi sau miniştrii din Guvern ar fi putut face mai mult astfel încât să avem un vot pozitiv, Klaus Iohannis a răspuns: „Nu. Nu se putea face mai mult, fiindcă schimbarea de atitudine s-a produs doar cu câteva zile înaintea Consiliului JAI şi nu a fost motivată de ce am făcut noi sau bulgarii sau alţii”.
„Sunt alte motivaţii mai politice acolo şi nu s-a putut obţine o schimbare de atitudine. Nu se putea anticipa, fiindcă în 16 noiembrie, deci cu puţin timp înainte de Consiliul JAI s-au întrunit miniştrii de Interne la Bucureşti, inclusiv ministrul de Interne austriac şi toţi au fost entuziaşti şi de acord că România intră în Schengen. Şi atunci după puţine zile şi cu timp insuficient, nici măcar pe procedură nu se putea amânat votul din JAI, a apărut această schimbare de atitudine”, a conchis preşedintele Iohannis.
Ce spune despre varianta decuplării de Bulgaria
De asemenea, președintele a mai vorbit despre varianta unei decuplări de Bulgaria în aderarea la Schengen, că soluţia de decuplare ar fi o soluţie de ultimă instanţă dar pe care el şi echipa sa nu o căută, ci caută varianta să intre împreună cele două state. El a precizat că mandatul primit de ministrul Lucian Bode, săptămâna trecută, la Consiliul JAI, din partea sa şi a echipei sale, nu conţinea o decuplare ci o decalare, adică România să intre prima, iar Bulgaria ulterior, dar votul să fie comun, doar termenele de intrare şi de verificare efectivă să fie oarecum adaptate la fiecare ţară.
Despre decuplarea de Bulgaria, şeful statului a arătat că ”pur teoretic, chestiunea cu votul olandez are două soluţii, fie Olanda îşi schimbă opţiunea şi spune da, da, şi România şi Bulgaria fie se votează separat, şi rămâne DA pentru România, NU pentru Bulgaria”.
”Personal, cred că intrarea împreună în Schengen este considerabil mai bună, este de preferat faţă de cealaltă variantă. Imaginaţi-vă ce se întâmplă dacă Bulgaria, care nu este chiar o mare forţă europeană, este un bun partener al nostru, rămâne singură în faţa valului migrator care nu a încetat. Nu cred că este o soluţie bună. Soluţia de decuplare ar fi o soluţie de ultimă instanţă dar pe care eu şi echipa mea nu o căutăm. Deci, noi căutăm varianta să intrăm împreună”, a spus preşedintele.
El a mai spus că ”procedurile europene sunt foarte complexe şi permit multe abordări.
”Ceea ce a pregătit şi a prezentat ministrul de Interne a fost pregătit împreună cu echipa mea şi nu conţinea o decuplare ci conţinea o decalare, adică România să intre prima, iar Bulgaria ulterior, dar votul să fie comun, doar termenele de intrare şi de verificare efectivă să fie oarecum adaptate la fiecare ţară”, a declarat preşedintele.
