În condițiile în care România nu a atins pragul de 2% impus de NATO pentru apărare, Klaus Iohannis justifică cheltuielile mai mici din 2023. Șeful statului dă vina pe inflație, pe lipsa banilor lichizi la buget, dar mai ales pe criza globală de armament.
Întrebat, joi, despre faptul că țara noastră nu a reușit să cheltuiască nici măcar cei 2% impuși de NATO pentru apărare, Klaus Iohannis a venit cu o serie de explicații, precizând faptul că problema trebuie privită în ansamblu.
Click to display the embedded YouTube video
”Explicația nu este una complicată și subliniez că nu este bine să avem abordări contabile, ci să vedem imaginea un pic mai mare. Sunt puține motive pentru care alocarea a fost una și cheltuiala a fost alta fiindcă alocarea inițială a respectat angajamentul politic.
Banii nu s-au putut cheltui așa cum a fost prevăzut din câteva motive, unele ținând de noi, altele nu. Un motiv care nu ține de noi: pur și simplu, lucrurile pe care le-am vrut nu s-au găsit. Este o problemă globală în zona de înzestrare militară. Cererea este incomparabil mai mare decât oferta și anumite lucruri pe care ni le-am dorit nu am putut în timpul acesta scurt să le obținem.”, a explicat șeful statului.
Președintele Iohannis a mai dat vina și pe inflație și pe disponibilitatea banilor lichizi la buget, chiar și atunci când exista posibilitatea unor achiziții.
”Al doilea factor a fost dificultățile bugetare create și de inflație și de multe alte probleme pe care le-am avut și atunci disponibilitatea, deci banii lichizi nu au existat atunci cei care se ocupă de înzestrare au fi vrut să îi cheltuie și, astfel, multe cheltuieli s-au realizat, dar nu s-au realizat în anul calendaristic până la 31 decembrie. Multe s-au făcut în ianuarie și februarie.
De aceea spun că nu trebuie să facem chiar un calcul contabil. Aceste cheltuieli s-au făcut în contul anului 2023 când au fost angajate.
Și, la modul general, un factor care a deranjat nu doar cheltuielile pe apărare, dar și pe români, a fost inflația mare pe care am avut-o anul trecut.”, a precizat Klaus Iohannis.
România a cheltuit în 2023 pentru apărare doar 1,6% din PIB, potrivit unui raport oficial al NATO, citat de jurnalistul Adelin Petrișor pentru TVR Info. Procentul este unul mult mai mic decât promisiunea făcută de președintele Klaus Iohannis, de 2,5% din PIB. Cu acest nivel al cheltuielilor, România se situează sub media NATO de 1,73% din PIB și sub pragul minim de 2% din PIB. De remarcat că România a cheltuit, ca procent din PIB, mai puțin decât Olanda (1,63% din PIB).
Din bugetul pentru anul trecut, peste 21% din bani au mers pe programele de înzestrare, puțin peste pragul cerut de Alianță, însă departe de țări din est precum Polonia, care a avut peste 53%.
Armata Română a avut însă cheltuieli de personal foarte mari, aproape 60% din buget.