Legătura dintre zahăr și vaccinuri. Cum poate fi protejat sistemul imunitar
Oamenii de știință au demonstrat că legătura dintre zahăr și vaccinuri poate fi benefică pentru sistemul imunitar. Mai exact, adăugarea de zaharuri la moleculele care determină organismul să se atace singure, a produs rezultate promițătoare.
Știința a făcut legătura dintre zahăr și vaccinuri. Cum ajută în anumite boli
”Vaccinul invers” prezentat luna aceasta în Nature Biomedical Engineering, ar putea duce la noi modalități de combatere a bolilor autoimune, cum ar fi scleroza multiplă (SM) și lupusul. Oamenii de știință au descoperit o modalitate de a înăbuși răspuns autodistructiv al sistemului imunitar, la șoareci prin atașarea de zaharuri la moleculele care provoacă celulele imunitare.
Sistemul imunitar răspunde la molecule – sau la părți ale acestora – cunoscute sub numele de antigene. De cele mai multe ori, acestea provin de la invadatori periculoși, cum ar fi virușii și bacteriile. Dar unele celule imunitare reacționează la autoantigene, molecule provenite din propriile noastre celule. Iar în bolile autoimune, aceste celule imunitare se întorc împotriva propriilor țesuturi ale pacienților, transmite Science.
De mai bine de 50 de ani, cercetătorii încearcă să oprească acest război intern prin restabilirea toleranței organismului față de propriile antigene. Ei au reușit pe animale de laborator.
Ce au descoperit imunologii
O echipă condusă de imunoinginerul Jeffrey Hubbell, imunologul Andrew Tremain și inginerul biomedical Rachel Wallace de la Universitatea din Chicago a explorat o nouă abordare: direcționarea potențialilor autoantigene către ficat prin atașarea lor la un lanț de zaharuri.
Un vaccin invers compus din lanțul de zahăr care poartă un fragment al unei proteine de mielină a împiedicat șoarecii să dezvolte boala, au constatat cercetătorii.
Capacitatea unui vaccin invers de a opri un răspuns antigenic specific îl face o alternativă promițătoare la tratamentele autoimune actuale, care suprimă în general sistemul imunitar și îi lasă pe pacienți vulnerabili la infecții și cancer.
„Metoda pe care o folosesc este promițătoare și, potențial, poate induce o toleranță mai bună”, spune neurologul și neuroimunologul A.M. Rostami de la Universitatea Thomas Jefferson.
Dar el remarcă faptul că unul dintre motivele pentru care încercările anterioare de a declanșa toleranța au eșuat este că cercetătorii nu știu ce autoantigeni sunt atacați. Strategia vaccinului invers nu depășește această problemă, spune el.
„Este această abordare aplicabilă la bolile umane în care nu cunoaștem antigenul? Nu știm” concluzionează omul de știință.
