Lista românilor care nu pot obține cărți de identitate noi
Problemele continuă pentru românii care vor să obțină cartea electronică de identitate, document obligatoriu în Uniunea Europeană. Guvernul a decis reducerea țintei de eliberare, invocând dificultăți logistice și interes scăzut al cetățenilor, în timp ce specialiști și utilizatori semnalează obstacole birocratice.
Hotărârea Guvernului are implicații financiare directe, întrucât nerespectarea obiectivelor PNRR poate genera sancțiuni substanțiale. O astfel de decizie a fost comentată de Andrei Caramitru, cel care susține că lista românilor care nu pot obține cartea de identitate este mare, în timp ce Guvernul acuză lipsa de interes pentru obținerea documentului.
„Statul după ce a amânat 13 ani buletinul electronic (care e OBLIGATORIU în UE). Acum mai blochează o dată. Și face tot ce se poate să nu își facă lumea așa ceva.
Nebunia cu «buletin cipat» e lansată ca propagandă tocmai ca nu cumva lumea să își facă documentul ăsta nou”, a scris Caramitru într-o postare pe Facebook.
Conform economistului, aproximativ trei milioane de cetățeni nu se regăsesc în registrele statistice oficiale. Aceștia sunt ori în orașe mari, ori în diaspora. O astfel de discrepanță ar putea modifica repartizarea fondurilor publice și structura reprezentării politice.
„Sunt unde spune statul/INS că sunt (în sate/rural). Sunt sau în orașele mari de la noi sau plecați în diaspora.
Termitele însă trebuie să fure de la buget așa că nu pot permite să se afle asta, să fie cifrele corecte. Altfel s-ar închide primării, s-ar pierde fonduri din Saligny. Am avea mai puțini europarlamentari și parlamentari.
Ba mai mult, ar fi mult mai mulți parlamentari de București, Ilfov, Timișoara, Cluj etc. și mult mai puțini de Ialomița, Vaslui, Botoșani, Gorj etc. Ar duce la o schimbare politică totală. Tragedie!!!!!! Pentru termite e tragedie!!!!!!”, a explicat Caramitru.
Caramitru a mai oferit detalii și cu privire la obstacolele administrative, precum procedura dificilă de schimbare a domiciliului pe cartea de identitate.
„După, au fraudat masiv și brutal recensământul. Acum fac tot să blocheze să fie cat mai puține buletine noi.
De asta și procedura să îți obții un buletin nou cu adresa nouă când te muți la oraș e aproape imposibilă. Totul e făcut în direcția termitelor”, a adăugat el, subliniind că blocajele sunt deliberate și afectează accesul la documentele moderne
educerea țintei pentru cărțile electronice de identitate a fost motivată de mai multe cauze.
Ministerul Afacerilor Interne a invocat necesitatea securizării investiției, eficientizarea utilizării fondurilor PNRR și capacitatea variabilă a autorităților locale. Până la sfârșitul lunii august 2025, au fost emise 436.674 de cărți electronice de identitate și preluate 467.290 de cereri.
Printre motivele invocate de MAI se numără capacitatea redusă de preluare a datelor biometrice, lipsa de familiaritate a personalului și infrastructura neuniformă.
Pentru a facilita procesul, autoritățile au anunțat extinderea rețelei la 672 de ghișee, posibilitatea depunerii cererilor la orice serviciu, caravane mobile și o aplicație mobilă pentru citirea datelor. Totodată, instituția avertizează că nerespectarea țintei poate atrage sancțiuni de aproximativ 264 de milioane de euro.
Cartea electronică de identitate, un nou drum către birocrația tipic românească
Reducerea țintei și blocajele administrative au stârnit nemulțumiri printre utilizatori. Un comentator a explicat dificultățile întâmpinate:
„Păi dacă (…) ăia de la DGEP și MAI ar fi făcut disponibilă eliberarea CEI fără domiciliu, cum trebuiau să o facă din luna iulie, apoi ziceau din august, și până acum nu poți face CEI fără domiciliu în România chiar dacă decizia Curții Europene de Justiție îi obligă. Poate atunci ar fi avut o rată de adoptare mai bună”.
Alți români au remarcat avantajele și limitările noului sistem. Lipsa adresei pe card reduce riscul expunerii la cozi, dar necesită documente suplimentare pentru instituțiile care nu au cititoare.
„Eu unul chiar vreau CEI electronic, dar nu pot să-l iau pentru că nu am domiciliul meu, stau în chirie.”
„Nu scrie adresa pe card, dar îți eliberează o dovadă conform căreia tu locuiești la adresa specificată. E scrisă pe cip și poți obține și o hârtie de pe site-ul MAI cu adresa pentru instituțiile care nu au reader,” a explicat un utilizator.
În cele mai multe dintre cazuri, românii se plâng de dificultatea obținerii unei programări online. În orașele mari, cetățenii trebuie să rezerve intervale la miezul nopții pentru a găsi locuri disponibile.
