Loc de muncă plătit cu 25.000 de lei. Toți refuză oferta deși nu se cer nici studii
Există pe piața joburilor un loc de muncă plătit cu 25.000 de lei. Deși nu se cer studii în domeniu, oferta este refuzată constant.
Loc de muncă bine plătit, dar refuzat
În timp ce România se luptă cu salarii destul de mici, în alte țări se mai găsesc locuri de muncă destul de bine plătite, însă refuzate adesea. Un exemplu este Austria, unde rata șomajului, în iulie, a fost de 6,7%, ce corespunde unui număr de 289.968 de persoane înregistrate la agențiile de ocupare a forței de muncă. Paradoxal, doar în Viena există aproximativ 9.700 de posturi vacante pe care nu le dorește aproape nimeni, în ciuda salariilor atractive oferite: 25.000 de lei.
În cazul multor persoane, chiar și remunerațiile de 5000 de euro (25.000 de lei) sunt considerate insuficiente. Antreprenorul Manuel Löw-Beer, fondator și director general al companiei de cybersecurity Spixnet, povestește cum un student i-a spus că nu se gândește să accepte un job plătit cu mai puțin de 70.000 de euro pe an și că ideal ar fi 105.000 de euro. Löw-Beer subliniază că o astfel de cerință este greu de îndeplinit, mai ales pentru un start-up, care nu dispune de banii unui gigant din industrie.
Patronul austriac caută în prezent doi, chiar trei programatori buni, dispuși să lucreze de acasă, cărora le oferă un salariu de 5.000 de euro lunar/fiecare. Experiența în IT este un avantaj, dar nu o condiție obligatorie. Deși salariul este bun, interesul pentru acest job este scăzut.
„Căutăm doi până la trei programatori buni, care să muncească de acasă. În privința pregătirii, bineînțeles că e un avantaj dacă potențialii candidații au absolvit studii de informatică, dar nu este obligatoriu”, a precizat antreprenorul pentru Heute.
Posturile se bazează pe ChatGPT
Löw-Beer a mai transmis că 90% dintre persoanele care aplică pentru astfel de posturi se bazează aproape exclusiv pe ChatGPT, fără să aibă cunoștințele fundamentale necesare. Înainte, după cum susține acesta, programatorii investeau timp pentru a studia subiectele, a căuta informații în biblioteci de software, a interpreta, adapta și îmbunătăți coduri. Astăzi, mulți se limitează la generarea automată de cod.
Compania pe care o conduce caută dezvoltatori care să cunoască bine limbaje de programare uzuale, precum Java și Python, să poată lucra cu baze de date vectoriale și să fie capabili să configureze corect un server.
Cu toate acestea însă, numărul candidaților care îndeplinesc aceste criterii este extrem de redus.
„Oferim peste 5.000 de euro pe lună, adică cu până la 30% mai mult decât contractul colectiv. Un student a venit și a spus: ‘Sub 70.000 de euro pe an nici nu mă gândesc să ies din casă, de fapt vreau 105.000 euro’. O companie trebuie să-și permită asta. Un start-up nu este un mare concern. 90% folosesc doar ChatGPT. Noi avem nevoie de dezvoltatori software care să știe să programeze cu adevărat. În trecut, programatorii studiau subiectele, căutau prin biblioteci software, interpretau, adaptau și îmbunătățeau codurile.Astăzi, aproape toți folosesc doar ChatGPT și alte unelte similare, ceea ce conduce la coduri defectuoase. Candidații ar trebui să stăpânească limbaje comune de programare precum Java și Python, să lucreze cu baze de date vectoriale și să poată configura corect un server, însă foarte puțini mai pot face asta”, a explicat șeful companiei.
În paralel cu aceste provocări din sectorul privat, Austria și mai multe state europene se confruntă cu probleme structurale pe piața muncii, date de nevoia tot mai mare de competențe tehnice și de adaptare la noile tehnologii.
Între timp, România începe reforma administrației publice
În țara noastră, chiar dacă tot contextul este diferit, există schimbări semnificative. Reforma administrației publice locale face referire la reducerea a aproximativ 40.000 de posturi. Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, a explicat că aceste măsuri sunt necesare deoarece bugetul statului nu va putea susține în anul următor actuala structură a autorităților locale.
Conform declarațiilor acestuia, instituțiile care au mai multe posturi vacante vor fi mai puțin afectate de restructurări. De partea cealaltă, unitățile administrative cu organigrama complet ocupată vor trece prin reduceri mai mari și reorganizări.
În acest sens, în timp ce Austria caută să acopere posturi pentru care nu găsește oameni suficient de calificați, România este gata să reducă personalul din sectorul public, în încercarea de a eficientiza cheltuielile.
