Localnicii din Slănic Prahova se întorc în locuințe, la trei săptămâni de la surparea străzii. Care e situația acum
Localnicii din Slănic Prahova se întorc în locuințe. Prefectul judeţului Prahova, Emil Drăgănescu, a afirmat, marţi, că principala cauză a prăbuşirii străzii 23 August din oraşul Slănic o reprezintă acumularea apei sub carosabil.
El a explicat că, potrivit specialiştilor, nu un cutremur, nici deversarea sau infiltrarea apelor unui lac din zonă şi nici topirea filonului de sare din localitatea cunoscută pentru mina de sare din apropiere nu au stat la baza prăbuşirii străzii, ci acumulările de ape provenite din alte surse, care au erodat din subteran.
Localnicii din Slănic Prahova se întorc la locuințe. Decizia a fost luată pe baza analizei rapoartelor
Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Prahova a decis că localnicii evacuaţi din blocurile situate în apropierea zonei unde strada 23 August s-a surpat se pot întoarce în apartamentele lor.
Decizia de a se permite întoarcerea proprietarilor în blocuri a fost luată ”pe baza analizei rapoartelor” unui expert. Aceleaşi analize permit reluarea activităţii pentru operatorii economici şi instituţiile publice de pe strada 23 August.
Zona care s-a prăbuşit va fi în continuare monitorizată, se vor face foraje şi măsurători, dar şi studii complexe pentru a preveni noi incidente de acest fel. De astfel, accesul pietonal şi auto în acea zonă va fi în continuare interzis, până la ”aplicarea soluţiilor de stabilizare”.
Care au fost cauzele prăbușirii
Prefectura Prahova a făcut publice date privind concluziile experţilor care au făcut măsurători în zona unde s-a format un crater adânc de peste doi metri.
”Aducem la cunoştinţă posibilele cauze care au condus la acest fenomen, aşa cum ele au fost prezentate în rapoartele specialiştilor:
– se exclude ipoteza exploatărilor istorice sau a galeriilor subterane ca şi cauză a sufoziunii
– existenta posibilităţii unor structuri de depozitare sau fundare vechi, a unor fântâni sau fose care să fi colapsat
– eroziune internă în urma căreia apele de adâncime au alternat părţi fine ale unor formaţiuni permeabile, creând zone afânate, care în urma creşterii gradientului hidraferic al acviferului (cum ar fi situaţia unor ploi abundente), să producă doline, existând posibilitatea unui canal preferenţial de scurgere a apelor subterane în zonă
– cauza dizolvării unor componente solubile masive sau disperse care să indice grade de saturare semnificative cu sare nu reiese din analizele de laborator asupra apei care stagna în zona prăbuşită
– există o probabilitate redusă ca factorul cauzal să aibă legătură cu instabilitatea locală a masivului, însă această cauză trebuie luată în considerare într-o viitoare expertiza detaliată
– cauza surpării nu poate fi pusă cel puţin deocamdată pe seama dinamicilor de instabilitate cauzate de vechile lucrări de la Baia Baciului sau Baia Verde, dar nici cu aria exploatărilor moderne din versantul stâng (estic) al pârâului Slănic
Trei teorii
Având în vedere multitudinea de posibile surse de provenienţă a apei din groapa de sufoziune, s-au supus investigării şi următoarele trei posibile teorii:
a) probabilitate extrem de redusă ca apa să fie apă uzată care provine din apă de canalizare ce ar fi putut fi avariată
b) probabilitate extrem de redusă a teoriei conform căreia apa sărată să fi afectat zona investigată
c) probabilitate crescută ca apa să fie provenită din cursuri de apă subterană şi din albia subterană a pârâului Gorgan în situaţia în care zona favorizează acumularea de apă atât pe suprafaţa cat şi subteran, fiind poziţionată pe un con de dejectie pleistocen superior, zona aflându-se se de asemenea la confluenţa unor ape subterane şi de suprafaţă cu caracter temporar”, se arată, marţi după-amiază, într-o informare a Prefecturii Prahova.
De altfel Hotărârea adoptată marţi de CJSU propune şi amenajarea cursului de apă Gorgan, ”prin impermeabilizarea canalului de scurgere”.
Concluziile autorităţilor sunt că ”surparea pare fi cauzată de un fenomen natural de sufoziune mecanică ce a afectat depozitele nisipoase din acest areal, iar momentul în care s-a produs surparea este asociat cedării stratului impermeabil de argilă care a antrenat şi pătura de sol de deasupra, dar şi structura de asfalt a străzii”.
