Locul în care nu are nimeni curajul să pună piciorul. Îmbătrânești pe loc! Explicațiile oamenilor de știință

Locul în care nu are nimeni curajul să pună piciorul

O singură persoană a ajuns în vârful muntelui

Cei care au vizitat totuși muntele sfânt au afirmat că au observat o creștere rapidă, în special a unghiilor și a părului. Creșterea unghiilor și a părului, care în condiții normale durează aproximativ două săptămâni, are loc aici într-un interval de doar 12 ore. Aerul muntelui contribuie la procesul rapid de îmbătrânire, astfel că acest lucru a alimentat și mai tare poveștile.

Nimeni, în afară de un călugăr budist tibetan din secolul al XI-lea, numit Milarepa, nu a reușit să urce pe vârf, deoarece acesta își schimbă destinația și tinde să blocheze traseele, derutând astfel alpiniștii.

Drumeții, din senin, se îndreaptă în direcția opusă sau întâlnesc condiții meteorologice nefavorabile care îi obligă să coboare. Mulți dintre ei nu au mai revenit vreodată. Toate încercările de a ajunge pe vârf au eșuat până în prezent. Un lucru real este că muntele este atât de abrupt, încât nimeni nu îl poate urca, notează alpiniștii.

Vârful sfânt este centrul lumii și este cunoscut sub numele de „axis mundi”

Un număr mare de studii realizate de oamenii de știință din Rusia și America consideră că vârful sfânt este centrul lumii și este cunoscut sub numele de „axis mundi”. Se spune, de asemenea, că este conectat la mai multe monumente din întreaga lume, cum ar fi Stonehenge, care se află exact la 6.666 km distanță de Kailash.

Polul Nord se află tot la 6.666 km de acest loc, iar Polul Sud este la 13.332 km distanță de vârf. Muntele Kailash este considerat axa cosmică sau arborele lumii chiar și în Vedas (n.r. text religios originar din India) și este menționat și în Ramayana (n.r. text sanscrit din India).

Cele patru fețe ale Muntelui Kailash sunt orientate către cele patru direcții ale busolei. Conform Vedas, muntele este o legătură între cer și pământ. Adepții hinduismului, budismului și jainismului cred că acest vârf este poarta către cer. Se crede că frații Pandava, împreună cu Draupadi, numită și Krishna, au atins moksha (n.r. eliberarea din ciclul de reîncarnare) în timp ce urcau pe munte, unul dintre ei căzând înainte de a ajunge la vârf.

O umbră de necrezut

Când soarele apune, se spune că muntele proiectează o umbră care seamănă izbitor cu simbolul religios al svasticii, considerat un semn de bun augur în rândul hinduşilor. Om Parvat reprezintă un alt mister nerezolvat fascinant, deoarece zăpada care cade pe vârf ia forma simbolului „OM”.

Oamenii de știință ruși cred că Muntele Kailash nu este un munte propriu-zis, deoarece este prea simetric pentru a fi considerat o formațiune naturală. Întregul vârf seamănă izbitor cu o catedrală, iar laturile sale sunt extrem de perpendiculare, ceea ce îi conferă aspectul unei piramide.

La poalele vârfului se află două lacuri: Manasarovar și Rakshas Tal. Manasarovar are o formă rotundă, care seamănă cu soarele, iar Rakshas Tal are forma unei luni în creștere. Cele două lacuri reprezintă, respectiv, energiile pozitive și negative. Un alt aspect interesant este că Manasarovar este un lac cu apă dulce, în timp ce Rakshas Tal este un lac sărat.

De asemenea, muntele nu își pierde niciodată zăpada, iar privit dinspre Vest, seamănă cu o față umană, lucru confirmat și de NASA. Indiferent de misterele care învăluie locul, Kailash rămâne un reper pentru tibetani, precum și o sursă constantă de fascinație pentru restul lumii.