Este o adevărată lovitură pentru milioane de pensionari din România, după ce Eugen Rădulescu, un important director al Băncii Naționale a României a spus adevărul despre pensiile speciale. Aceste venituri nu respectă niciunul din cele trei criterii ale pensionarilor de rând, adică durata de cotizație, vârsta de pensionare și modul de calcul al pensie.
În prezent, acestea costă România 0,85% din PIB, dar în 2-3 ani s-ar putea să ajungem la 1,5 %, a mai transmis oficialul.
„Avem pensiile speciale la 0,85% din PIB. Bine, nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc „pensii de serviciu”, dar eu cred că le putem să le numim oricum: „pensii de recunoștință” sau „contribuții de recunoștință”, a spsu miercuri directorul Direcției de Stabilitate din BNR, Eugen Rădulescu.
Oficialul spune că pensiile speciale lovesc în milioane de pensionari din România deoarece nu respectă criteriile pe care trebuie să le îndeplinească restul pensiilor la nivel local.
„Nu le numim pensii speciale, dar ele tot aia sunt, că nu respectă niciunul din cele 3 criterii pe care le avem noi, toți ceilalți muritorii. Mă refer la durata de cotizație, vârsta de pensionare și modul de calcul al pensie”, a mai spus Rădulescu.
Potrivit acestuia, dacă anul acesta vorbim despre 0,85 % din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în 2-3 ani s-ar putea să ajungem la 1,5 % și atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că aceste pensii sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar și insuportabilă, nesustenabilă.
Reamintim că la finele anului trecut Guvernul a adoptat legea privind reforma pensiilor speciale. De asemenea, șefa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Corina Corbu, a declarat că discuţiile despre o reformă a pensiilor speciale au generat în sistemul judiciar o „emoţie colectivă”, care a dus la plecarea multor magistraţi cu experienţă, subliniind că această chestiune trebuie abordată „cu maximă responsabilitate”.
Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în ianuarie 2023, de 9.680, în scădere cu 270 față de luna anterioară, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).
Cei mai mulţi dintre aceștia, respectiv 4.468, erau beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, în cazul cărora s-a înregistrat şi cea mai mare pensie medie de serviciu, de 20.207 de lei, din care 18.820 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 4.079 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat în luna ianuarie un număr de 787 persoane. Pensia medie era de 5.767 de lei, din care 2.839 de lei suportaţi de la bugetul de stat.
În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 746 de persoane, pensia medie ridicându-se la 4.906 de lei (2.556 de lei de la bugetul de stat).
Conform Casei Naţionale de Pensii Publice, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.394 de pensionari, iar pensia medie se ridică la 11.355 de lei, din care 7.538 lei suportaţi din bugetul de stat.
Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 573 de persoane, media fiind de 8.441 de lei, din care 3.397 de lei cota suportată din bugetul de stat.
De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 1.712 de pensionari, pensia medie fiind de 4.901 de lei, din care 2.507 de lei suportaţi din bugetul de stat.
Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a supus la finele anului trecut spre aprobare în Guvern proiectul de Lege privind pensiile de serviciu, acesta urmând să fie supus aprobării în Parlament odată cu începerea dezbaterilor, de la 1 februarie 2023.
Acest text a fost copiat de pe Ziare.com Numărul pensionarilor de lux din România, în ușoară scădere la începutul lui 2023. Câți beneficiari au primit peste 20.000 de lei