Lovitură pentru Rusia după sancțiunile impuse de SUA privind petrolul! Undă de șoc din Serbia până în India
Sancţiunile impuse de Statele Unite companiei petroliere ruse NIS au împiedicat livrarea unui transport de ţiţei esenţial pentru Serbia, care se confruntă cu riscul opririi unicei sale rafinării de la Pancevo, potrivit unor surse citate de Reuters.
Sursele, care au solicitat anonimatul din cauza sensibilităţii situaţiei, au declarat că Serbia mai are doar câteva zile până când rafinăria de la Pancevo, care produce majoritatea carburanţilor din ţară, inclusiv benzină şi combustibil pentru avioane, va fi nevoită să îşi suspende activitatea din lipsă de ţiţei.
Preşedintele Aleksandar Vučić avertizase încă din 9 octombrie că, fără noi livrări, rafinăria nu va putea funcţiona după 1 noiembrie. Totuşi, liderul sârb a dat asigurări că depozitele de carburanţi sunt pline şi că Serbia dispune de rezerve suficiente până la sfârşitul anului.
”Nu va exista o criză energetică şi nu vor fi lipsuri de produse petroliere”, a declarat Vučić săptămâna trecută.
Compania NIS, controlată majoritar de grupul rus Gazprom Neft, a intrat sub incidenţa sancţiunilor americane în ianuarie, dar măsurile au devenit efective abia pe 9 octombrie, după expirarea unei perioade de graţie. De atunci, livrările maritime către Serbia au fost perturbate.
Tancul petrolier Maran Helios, care transporta un milion de barili de ţiţei kazah KEBCO destinat rafinăriei de la Pancevo, a ajuns în portul croat Omišalj pe 9 octombrie, însă încărcătura nu a mai fost livrată Serbiei. Operatorul conductei croate Janaf a confirmat că ultimele livrări către NIS au fost efectuate pe 8 octombrie, iar după acea dată nu a mai transferat petrol către Serbia.
Potrivit datelor Kpler, nava a rămas două săptămâni în apele croate înainte de a descărca marfa marţi, însă destinaţia finală a ţiţeiului nu este clară — acesta ar putea fi stocat local sau revândut altui cumpărător.
Cantitatea de petrol blocată ar fi fost suficientă pentru a menţine rafinăria de la Pancevo în funcţiune aproximativ 10 zile, conform estimărilor Reuters. Deşi Serbia dispune în prezent de rezerve aproape pline, acestea se vor epuiza treptat, ceea ce va face ţara tot mai dependentă de importuri.
„Pentru mine nu există dubii: rafinăria trebuie să funcţioneze, iar benzinăriile trebuie să rămână deschise”, a declarat pentru Reuters Nadežda Kokotović, fosta şefă a biroului NIS pe lângă Uniunea Europeană.
Aliaţii Ucrainei promit să retragă petrolul şi gazele ruseşti de pe piaţa globală
Peste 20 de naţiuni care sprijină Ucraina s-au angajat, la Londra, la summitul Coaliţiei pentru voinţă, să „scoată petrolul şi gazele ruseşti de pe piaţa globală”, ca parte a eforturilor de a-l presa pe preşedintele Vladimir Putin să pună capăt războiului, relatează BBC. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, aflat şi el la Londra, a declarat că „presiunea asupra Rusiei este singura cale de a opri luptele”.
„Tăiem sursele de finanţare ale maşinii de război a Rusiei”, a declarat premierul britanic Sir Keir Starmer, după summit. Regatul Unit şi Statele Unite au impus sancţiuni celor mai mari două companii petroliere ruseşti, în timp ce Uniunea Europeană a vizat exporturile de gaz natural lichefiat (GNL) ale Moscovei.
Zelenski: Problemele integrităţii teritoriale şi orice presupus ‘troc de teritorii’ nu trebuie să recompenseze agresorul şi nici să încurajeze agresiuni viitoare în lume
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, aflat şi el la Londra, a declarat că „presiunea asupra Rusiei este singura cale de a opri luptele”. Totuşi, nu au fost anunţate livrări de rachete cu rază lungă de acţiune către Ucraina în cadrul summitului, comentează BBC.
Volodimir Zelenski a subliniat că priorităţile întâlnirii au fost apărarea antiaeriană, energia, sancţiunile şi capacităţile de atac la distanţă mare, conform Preşedinţiei ucrainene.
„Putin nu a atins niciunul dintre obiectivele sale reale pe teren – nu a obţinut câştiguri pe linia frontului, aşa că s-a întors la ceea ce crede cu adevărat: teroarea. Şi, desigur, trebuie să ne protejăm infrastructura critică – şi să prevenim orice pene de curent”, a declarat el..
Delegaţia ucraineană şi-a informat partenerii despre nevoia de sprijin şi de refacere a infrastructurii energetice a ţării. În această iarnă, Ucraina va avea nevoie şi de importuri de gaze, deoarece Rusia continuă atacurile ţintite asupra instalaţiilor energetice. Ţara noastră colaborează deja cu Norvegia în această privinţă, potrivit comunicatului Kievului.
Şeful statului ucrainean a mai precizat că Ucraina poartă discuţii cu Statele Unite privind un acord de achiziţie a unui număr suficient de sisteme Patriot.
„Există deja un număr semnificativ de sisteme Patriot şi alte sisteme de apărare antiaeriană în Europa care, din fericire, sunt doar în aşteptare. Le-am putea folosi acum pentru a salva vieţi, ca să nu trebuiască să aşteptăm la rând”, a spus Zelenski.
Preşedintele Ucrainei a exprimat recunoştinţă specială faţă de Regatul Unit, Uniunea Europeană, Canada şi Japonia pentru sancţiunile impuse Rusiei, precum şi tuturor celor care contribuie la aceste măsuri restrictive.
„Şi acum, există încă o decizie importantă a Statelor Unite ale Americii – sancţiuni împotriva a două mari companii petroliere ruseşti. Presiunea asupra petrolului rusesc este un instrument pentru a pune capăt războiului, sunt sigur de asta. Şi toate companiile petroliere ruseşti – inclusiv Rosneft, Lukoil, compania lui Putin, Surgutneftegaz, şi altele – trebuie blocate”, a subliniat liderul de la Kiev.
Zelenski a afirmat că Rusia nu are nicio intenţie de a încheia războiul, iar Vladimir Putin nu doreşte nicio întâlnire reală. El a făcut apel la eforturi pentru a crea în Rusia o voinţă de a negocia.
„Sunt gata să mă întâlnesc în orice format semnificativ, iar linia actuală de contact ar putea fi punctul de pornire al negocierilor – al unor negocieri reale. Şi trebuie să ne amintim cu toţii că problemele integrităţii teritoriale şi orice presupus ‘troc de teritorii’ nu trebuie să recompenseze agresorul şi nici să încurajeze agresiuni viitoare în lume”, a precizat Zelenski.
Preşedintele Ucrainei a subliniat că problemele legate de rachetele Tomahawk, Storm Shadow, SCALP şi producţia comună de drone şi rachete sunt esenţiale.
”De îndată ce Putin a simţit presiune şi posibilitatea ca Tomahawk-urile să apară în Ucraina, el şi-a declarat disponibilitatea de a relua discuţiile – dar, imediat ce presiunea a scăzut, a abandonat din nou diplomaţia”, se artată în comunicat.
Şeful statului ucrainean a făcut apel la extinderea capacităţilor de atac la distanţă şi la activarea echipelor care finalizează lucrările la viitorul cadru pentru garanţiile de securitate.
„În ziua în care se va încheia războiul, trebuie să fim pregătiţi cu toate garanţiile de securitate. Iar acum este momentul să implementăm practic toate aceste iniţiative, precum PURL, SAFE şi sprijinul în cadrul Coaliţiei pentru voinţă”, a încheiat Volodimir Zelenski.
Zelenski a susţinut de mult timp că rachetele Tomahawk fabricate în SUA şi rachetele europene ar ajuta la creşterea costurilor războiului pentru Moscova, lovind ţinte militare esenţiale — inclusiv rafinării de petrol şi depozite de arme — adânc în interiorul Rusiei.
Însă, în timpul discuţiilor de săptămâna trecută de la Washington, preşedintele american Donald Trump i-a transmis lui Zelenski că nu este pregătit să furnizeze rachete Tomahawk.
Joi, preşedintele Vladimir Putin a avertizat că, dacă „astfel de arme vor fi folosite pentru a lovi teritoriul Federaţiei Ruse, răspunsul va fi… copleşitor.”
Reducerea achiziţiilor de petrol rusesc schimbă relaţiile energetice şi comerciale ale Indiei
Gigantul indian Reliance Industries a decis să suspende achiziţiile de ţiţei rusesc, după sancţiunile impuse de SUA împotriva companiilor Rosneft şi Lukoil, iar decizia ar putea avea implicaţii majore pentru piaţa energetică a Indiei şi pentru relaţiile sale comerciale cu Washingtonul, relatează CNBC.
Potrivit datelor firmei de analiză Kpler, Reliance a cumpărat în septembrie aproximativ 630.000 de barili pe zi de petrol rusesc, adică peste o treime din importurile totale de ţiţei ale Indiei. Cu doar un an înainte, volumul era de circa 428.000 de barili pe zi. În ultimii doi ani, Rusia a devenit al doilea furnizor de petrol al Indiei, după Orientul Mijlociu.
Experţii avertizează însă că o întrerupere a acestor achiziţii ar afecta profitabilitatea grupului condus de Mukesh Ambani.
”Petrolul rusesc reprezintă mai mult de jumătate din amestecul de ţiţei procesat de Reliance, iar renunţarea la el va reduce marjele de rafinare”, a explicat Pankaj Srivastava, analist la Rystad Energy.
Deşi surse alternative, precum Orientul Mijlociu, Brazilia sau Guyana, pot acoperi deficitul, preţurile vor fi mai ridicate, întrucât petrolul rusesc de tip Urals este cu 5–6 dolari pe baril mai ieftin decât echivalentele din Golful Persic.
Reliance semnase în decembrie anul trecut un contract pe zece ani, evaluat la 12–13 miliarde de dolari anual, pentru importul de petrol de la Rosneft, echivalent cu aproximativ 500.000 de barili pe zi.
Totuşi, analiştii consideră că impactul financiar va fi limitat. Conform estimărilor Jefferies, beneficiul economic al achiziţiilor de petrol rusesc reprezintă doar 2,1% din EBITDA-ul consolidat al companiei.
În acelaşi timp, reducerea dependenţei de petrolul rusesc ar putea întări poziţia diplomatică a Indiei. Washingtonul a cerut în mod repetat New Delhi să limiteze relaţiile energetice cu Moscova, iar decizia Reliance ar putea facilita un acord comercial bilateral cu SUA, aflat în discuţie de mai bine de un an.
”India va resimţi o creştere moderată a facturii energetice, dar beneficiile geopolitice şi comerciale depăşesc costurile,” a declarat Vandana Hari, analistă la Vanda Insights.
Cu ambele tipuri de rafinării, private şi de stat, pregătite să reducă importurile de petrol rusesc, experţii se aşteaptă ca India să-şi diversifice sursele de aprovizionare, în timp ce negociază un nou echilibru între independenţa energetică şi alianţele strategice cu Occidentul.
