Lumea se confruntă cu o „depășire ireversibilă” a limitelor în ceea ce privește încălzirea globală, avertizează un raport

Avertisment la nivel mondial după ce un raport recent arată că lumea se îndreaptă către o „depăşire ireversibilă” a pragului de încălzire globală periculoasă, cu excepţia cazului în care guvernele renunţă la combustibilii fosili şi încep să reducă rapid emisiile.

Cea mai recentă actualizare a iniţiativei Climate Action Tracker (CAT), publicată în contextul reuniunii ţărilor la Conferinţa ONU privind schimbările climatice (COP31), organizată la Antalya, în Turcia, avertizează că acţiunea colectivă împotriva schimbărilor climatice a stagnat pentru al cincilea an consecutiv.

Energia electrică curată a acoperit întreaga cerere globală suplimentară de energie în 2025

Există câteva semne pozitive: energia electrică curată a acoperit întreaga cerere globală suplimentară de energie în 2025, China şi India implementează surse regenerabile de energie într-un ritm record, numărul de autovehicule electrice atinge noi maxime, iar defrişările din Pădurea Amazoniană au cunoscut o scădere semnificativă.

Însă, raportul CAT avertizează că progresul în ceea ce priveşte implementarea alternativelor la combustibilii fosili – care generează cea mai mare parte a emisiilor de gaze cu efect de seră care determină încălzirea globală atunci când sunt arşi pentru transport, încălzire, energie electrică şi industrie – nu este suficient de rapid.

Creşterea cererii de energie şi noile infrastructuri pentru combustibili fosili aflate în construcţie au dus la emisii în continuă creştere, avertizează raportul CAT.

Potrivit iniţiativei, s-a constatat că, având în vedere politicile privind combaterea schimbărilor climatice şi promovarea energiei curate şi a tehnologiilor pe care guvernele le pun în prezent în aplicare, lumea se îndreaptă către o încălzire de 2,7 grade Celsius până în anul 2100.

În cazul în care guvernele şi-ar îndeplini obiectivele pentru 2030 şi 2035 de reducere a emisiilor, prevăzute în Acordul de la Paris – un tratat global care vizează limitarea încălzirii la 1,5 grade Celsius comparativ cu nivelurile din perioada preindustrială pentru evitarea celor mai periculoase efecte ale schimbărilor climatice – încălzirea ar fi, totuşi, de 2,6 grade Celsius.

Într-un scenariu optimist, în care ţările îşi îndeplinesc toate angajamentele, obiectivele pe termen lung şi ţintele de „zero emisii nete”, s-ar înregistra o încălzire de 1,9 grade Celsius până la sfârşitul secolului.

Lumea este pe cale să depăşească ţinta de la Paris de 1,5 grade Celsius de încălzire

Lumea este pe cale să depăşească ţinta de la Paris de 1,5 grade Celsius de încălzire în următorii câţiva ani, iar experţii avertizează că, în prezent, este necesar să se acţioneze pentru a limita amploarea şi durata depăşirii şi pentru a reduce temperaturile sub 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale până în 2100.

„Alegerea dificilă cu care se confruntă guvernele este fie să continue să susţină industria combustibililor fosili, ceea ce ar condamna omenirea la daune economice insurmontabile, la o mortalitate în creştere din cauza căldurii şi a bolilor şi dezastrelor provocate de schimbările climatice, la care oamenii nu sunt capabili să se adapteze, fie să se orienteze către soluţiile disponibile şi mai ieftine ca niciodată”, a declarat Bill Hare, director executiv al organizaţiei partenere a CAT, Climate Analytics.

„Iminenţa depăşirii pragului de 1,5 grade Celsius nu poate fi o scuză pentru a deschide uşa defetismului – accentul trebuie pus pe accelerarea acţiunilor menite să limiteze amploarea şi durata depăşirii acestui prag”, a adăugat el.

„Fiecare creştere a încălzirii peste 1,5 grade Celsius înseamnă consecinţe şi mai semnificative asupra climei, naturii şi sistemelor umane”, a precizat Hare.

Oamenii de ştiinţă avertizează că depăşirea pragului de 1,5 grade Celsius de încălzire va duce la fenomene meteorologice extreme mai severe, precum valuri de căldură mortale, inundaţii, furtuni şi secetă, creşterea nivelului mării şi riscul unui colaps catastrofal şi ireversibil al sistemelor naturale, cum ar fi recifele de corali şi pădurile tropicale.

O analiză publicată la începutul acestei săptămâni de iniţiativa Global Carbon Budget a sugerat o uşoară scădere a emisiilor de carbon provenite din arderea combustibililor fosili în acest an, de 0,4%, determinată de extinderea energiei solare şi eoliene, precum şi de conflictul din Iran.

„Având în vedere că închiderea Strâmtorii Hormuz ne expune vulnerabilitatea la şocuri geopolitice, argumentele în favoarea energiilor regenerabile şi a electrificării nu au fost niciodată mai puternice şi se pare că emisiile globale ar putea fi pe punctul de a atinge un vârf şi de a înregistra o scădere mult mai rapidă decât am crezut anterior”, a explicat Niklas Hohne, din cadrul organizaţiei partenere a CAT, NewClimate Institute.

Guvernele pur şi simplu nu acţionează suficient de rapid

Însă, Sarah Heck, analist de politici în cadrul Climate Analytics şi autoare principală a raportului, a avertizat că, în ansamblu, guvernele „pur şi simplu nu acţionează suficient de rapid pentru a adopta politicile care ne-ar permite să scăpăm din capcana depăşirii limitelor, care se conturează”.

„Mai grav, unele dintre ele ridică piciorul de pe acceleraţie şi îşi încetinesc acţiunile climatice – sau, în cazuri precum SUA, Canada şi Noua Zeelandă – le reduc la un nivel uluitor”, a adăugat ea.

Potrivit CAT, se preconizează ca încălzirea pe termen lung va depăşi limita de 1,5 grade Celsius în jurul anului 2030.

Pentru a menţine depăşirea pragului de 1,5 grade Celsius la nivelul minim încă posibil, raportul estimează că reducerea emisiilor trebuie să se accelereze de la aproximativ 4% pe an până în 2030, la 7% pe an în prima jumătate a anilor 2030 şi la 9% pe an în perioada 2035-2050. Aceasta este comparabilă cu scăderea de 7% a emisiilor de carbon înregistrată în 2020 ca urmare a restricţiilor impuse în întreaga lume pe fondul pandemiei de COVID-19.