Magistrații i-au scris Ursulei von der Leyen. CSM reclamă presiuni asupra sistemului judiciar și încălcarea independenței justiției
Magistrații de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au transmis Comisiei Europene o scrisoare adresată președintei Ursula von der Leyen și comisarului pentru justiție, Michael McGrath. Aceștia reclamă încălcarea independenței judecătorilor din România și semnalează existența unor presiuni asupra sistemului judiciar.
Magistrații i-au scris Ursulei von der Leyen
Demersul are la bază Hotărârea Secției pentru judecători nr. 1348 din 9 iunie 2026, prin care s-ar fi constatat încălcarea independenței judecătorilor și existența unui risc asupra statului de drept.
În document, magistrații afirmă că, începând cu vara anului 2025, ar fi fost urmărit un obiectiv declarat de „slăbire a autonomiei financiare și a independenței puterii judecătorești”, prin măsuri care vizează remunerația și pensiile magistraților, finanțarea instanțelor, schema de personal și capacitatea administrativă a sistemului judiciar.
Potrivit scrisorii, aceste măsuri ar fi fost însoțite de o campanie publică susținută de aproximativ un an, desfășurată prin declarații politice, materiale de presă și poziții ale unor organizații civice, care ar fi avut ca efect discreditarea sistemului judiciar.
CSM susține că această campanie ar fi început prin criticarea unor presupuse „privilegii” ale magistraților și ar fi evoluat către acuzații de corupție sistemică, abuzuri și delegitimarea publică a instanțelor și judecătorilor.
În document sunt menționate și inițiative legislative sau administrative considerate problematice, precum propuneri de modificare a regimului de pensionare și salarizare, măsuri privind recrutarea și resursele umane din sistemul judiciar, dar și idei privind reformarea guvernanței instanțelor. Magistrații susțin că aceste intervenții ar fi fost realizate fără consultare reală și ar fi afectat inamovibilitatea și independența judecătorilor.
CSM reclamă presiuni asupra justiției
CSM afirmă că, analizate individual, aceste măsuri ar putea fi încadrate în dezbaterea politică obișnuită, însă, privite în ansamblu, ar forma un „model de presiune instituțională” capabil să afecteze echilibrul dintre puterile statului. Efectele invocate includ, potrivit documentului, inhibarea judecătorilor, erodarea încrederii publice în instanțe și slăbirea rolului Consiliului Superior al Magistraturii ca garant constituțional al independenței justiției.
Un alt element central invocat este rezultatul adunărilor generale ale judecătorilor din 239 de instanțe din țară, desfășurate în aceeași perioadă, la care ar fi participat peste 3.500 de magistrați (aproximativ 98,6% dintre cei prezenți). Acestea ar fi adoptat hotărâri prin care se „denunță degradarea continuă a statului de drept” și existența unei încercări de subordonare a justiției, invocând campanii de presă de dezinformare, modificări legislative privind statutul magistraților și lipsa consultării sistemului judiciar în reformele propuse.
În scrisoare este invocată și procedura prevăzută de Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, prin care Secția pentru judecători ar avea rolul de a constata și documenta situații care afectează independența justiției. CSM subliniază că această procedură nu are caracter sancționator, ci unul declarativ și de protecție, fiind utilizată în mod repetat în ultimii ani.
Se invocă tratatele Uniunii Europene
De asemenea, documentul face trimitere la reacții ale unor organizații judiciare europene, precum MEDEL, Asociația Europeană a Judecătorilor și Rețeaua Europeană a Consiliilor Judiciare, care ar fi exprimat îngrijorări similare privind independența sistemului judiciar din statele membre.
În plan juridic, CSM invocă tratatele Uniunii Europene, respectiv articolul 2 din TUE privind statul de drept, articolul 19 privind protecția jurisdicțională efectivă și articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale, susținând că independența instanțelor naționale este esențială pentru aplicarea dreptului european și funcționarea sistemului de justiție al Uniunii.
În final, instituția precizează că scrisoarea nu urmărește limitarea criticii publice sau a reformelor, ci semnalarea unui risc de afectare a independenței justiției, pe fondul cumulării presiunilor politice, mediatice și instituționale. CSM își exprimă disponibilitatea de a pune la dispoziția Comisiei Europene documentele și hotărârile invocate în susținerea demersului.
