Ministrul Finanțelor Marcel Boloș a explicat care sunt condițiile în care numătul posturilor de conducere din aparatul de stat poate crește de la 8 la 10%.
Oficialul a transmis că reorganizarea instituțională poate fi efectuată doar dacă în prealabil au fost încheiate angajamente în fața Comisiei Europene, pe un anumit sector de activitate.
Marcel Boloș a explicat la finalul ședinței de Guvern cum pot crește instituțiile publice numărul posturilor de conducere de la 8 la 10%. În primul rând, este necesar ca instituțiile respective să fi făcut deja reorganizarea instituțională.
„Sunt două condiţii pentru a avea procentul de maximum 10%. Întâi de toate, acea instituţie publică care depăşeşte procentul de 8% trebuie să fi făcut în prealabil reorganizarea instituţională. Deci nu în orice condiţii poate fi crescut acest procent.
Şi a doua condiţie importantă este să existe reglementări care sunt din directivele Uniunii Europene sau obligaţii pe care le avem asumate în relaţia cu Comisia Europeană, pentru ca aceste structuri organizaţionale şi România să îşi poată duce la bun sfârşit angajamentele pe care şi le-a asumat”, a declarat Marcel Boloș.

Excepția se poate aplica doar în cazul în care insituțiile și-au asumat o serie de angajamente față de Executivul European pe un domeniu de activitate stabilit precis.
„Este singura excepţie făcută, cu cele două condiţii cumulative, care se referă la reorganizarea prealabilă, deci nu oricum poate fi depăşit procentul de 8%, şi numai dacă sunt asumate şi sunt angajamente faţă de Comisia Europeană pe un anumit domeniu de activitate”, a adăugat ministrul Finanțelor.
În privința majorărilor salariale operate de companiile de stat care au ieșit pe minus, Marcel Boloș a explicat că la finalul lunii trecute s-au luat o serie de măsuri prin care salariile în plată sau drepturile financiare stipulate în contractele colective de muncă să poată fi achitate în continuare.

Trebuie menționat că aceste companii nu mai pot crește numărul posturilor de conducere sau să acorde alte beneficii financiare dacă au înregistrat pierderi fiscale.
„Deci nu este o măsură care să dea posibilitatea unei companii de stat care a înregistrat pierderi şi în continuare acea pierdere să o creştem prin majorările salariale”, a punctat Marcel Boloş, invocând Legea 296 și măsurile referitoare la cheltuielile de personal și la cele care limitează numărul posturilor de conducere la 8%.
De asemenea, ministrul Finanțelor a aminit de normele impuse instituțiilor de stat privind limitarea cheltuielilor pentru parcul auto, carburanți sau alte cheltuieli suplimentare.
„Să nu uitaţi că am introdus normative de cheltuieli până la nivel de cheltuială cu telefonul, norma privind parcul auto, normă de carburanţi. Imaginea în oglindă a normativelor de cheltuieli pe care le avem în sectorul public s-au transpus şi la nivelul agenţilor economici şi raţionamentul nostru a fost ca din aceste limitări de cheltuieli să îmbunătăţim performanţa economică şi prin aceasta, pe seama dividendelor încasate la bugetul de stat, să aducem mai mulţi bani la bugetul de stat, fiind o cerinţă a Comisiei Europene”, a mai spus Marcel Boloș.
Prin măsurile menționate mai sus România îndeplinește una din cerințele Uniunii Europene în materie de guvernanță corporativă, o măsură care a fost introdusă și în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Guvernanţa corporativă este o cerinţă a Uniunii Europene şi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă avem acest lucru ca să îmbunătăţim condiţiile de administrare a patrimoniului public. Asta e un lucru care ne aduce, pe lângă venituri suplimentare la bugetul de stat, şi utilizarea cu chibzuinţă a patrimoniului de care dispun companiile”, a mai afirmat ministrul Finanţelor, potrivit stiripesurse.ro.