Prim-ministrul Marcel Ciolacu a anunţat miercuri, la începutul şedinţei de Guvern că joi va discuta la Bruxelles cu preşedintele CE Ursula von der Leyen despre stadiul începlinirii PNRR şi despre portofoliul României în viitoarea Comisie Europeană, precizând că după această discuţie va trimite numele şi nominalizarea viitorului comisar european din partea României.
”Voi pleca după amiază la Bruxelles pentru întâlnirea de mâine cu preşedinta Comisiei Europene, doamna Ursula von der Leyen. Vom discuta despre stadiul îndeplinirii PNRR, împreună cu ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi ministrul Finanţelor. Vom analiza şi ultimele evoluţii despre Cererea de Plată 3, concret situaţiile legate de conducerile companiilor de stat din energie şi transporturi”, a anunţat Marcel Ciolacu.
El a precizat că va discuta cu preşedinta CE şi despre portofoliul României în viitoarea Comisie Europeană.
”După această discuţie voi trimite numele şi nominalizarea viitorului comisar european din partea României”, a precizat şeful Executivului.
Statele membre nu aleg direct nici portofoliile, nici comisarii, ci acesta este atributul președintelui Comisiei. În practică însă, are loc o negociere în care statele își prezintă o lista scurta de candidați și un domeniu de interes sau mai multe iar președintele Comisiei face o alegere finală, arată Hotnews într-o analiză.
Lista de comisari nu este însă bătută în cuie pentru ca aceștia trebuie sa treacă și de audierile și votul Parlamentului European, care nu sunt doar o formalitate, așa cum e cazul cu audierile pentru miniștri la București. România a avut, de altfel, cazuri de politicieni desemnați de guvern dar respinși fie de președintele Comisiei (Varujan Vosganian în 2007), fie de Parlamentul European (Rovana Plumb în 2019).
Cei 4 comisari români de până acum au avut portofolii foarte diverse, de la Leonard Orban pentru multilingvism, un portofoliu inventat și fără putere, trecând prin Dacian Cioloș pe consistentul domeniu al agriculturii (având în vedere că o treime din bugetul Uniunii merge spre agricultură), și ajungând la Corina Crețu la coeziune și Adina Vălean la transporturi, un portofoliu cu greutate medie.
Nu toate domeniile păstorite de comisari sunt egale, ci ele depind de trei lucruri: competențele Uniunii, prioritățile Comisiei și puterea/competența comisarilor care pot fie ridica, fie coborî un portofoliu.
Uitandu-ne la competentele Uniunii, cele mai puternice portofolii sunt cele legate de concurență, piața internă dar și agricultură sau justiția, în timp ce o importanță medie au transporturile, coeziunea sau mediul.
Nu doar competentele contează, ci și unde anume decide Comisia să își pună greutatea și prioritățile. Dacă în mandatul care se încheie Comisia s-a concentrat foarte mult pe Pactul Verde și domeniul digital, este de așteptat ca noile priorități să fie reorientate în următorii 5 ani, iar cele care vor căpăta un profil politic mai accentuat vor fi cel mai probabil competitivitatea, apărarea și extinderea Uniunii.
Mai precis, după un accent mare pus pe reglementare (necesară) în arii precum digitalizarea sau schimbările climatice, este de așteptat ca noua Comisie să se orienteze de acum către investiții în creșterea competitivității economice a Europei, fiind pe masă opțiuni precum mai multe acorduri comerciale, investiții în domenii strategice precum cleantech sau mai multe investiții publice prin contractarea de datorie la nivel european, pe model RRF/PNRR.