Marcel Ciolacu subliniază marea restanță a clasei politice, infrastructura. Premierul și candidatul PSD la președinție, a declarat că ”Avem un stil al nostru specific de lălăială”, referindu-se în principal la administraţie.
Ciolacu deplânge lipsa proiectelor. Premierul a spus că din solicitările avute, de aproape 14 miliarde pe tot ce înseamnă infrastructură ne-au fost aprobate 7 miliarde. Astfel pentru Autostrada Moldovei s-a ajuns la o cofinanţare de aproape 60% din bugetul de stat.
”Eu am avut solicitări de aproape 14 miliarde pe tot ce înseamnă infrastructură şi ni s-au aprobat 7 miliarde. Nu s-a mai scos niciun proiect pentru că este nevoie de toate proiectele în România…. E cea mai mare restanţă a clasei politice ce înseamnă infrastructură, de departe. Şi atunci am ajuns la cofinanţări. De exemplu, pe Autostrada Moldovei avem cofinanţare de aproape 60% din bugetul de stat. Dar nici eu n-am vrut să negociez să scot vreun obiectiv dintr-un principiu foarte clar, faptul că suntem obligaţi în sfârşit să terminăm până în 2026”, a declarat Marcel Ciolacu, marţi seară, la Antena 3, potrivit news.ro,

Șeful PSD a mai spus că în România există o ”lălăială” în administraţie, fie că e vorba de cea centrală sau cea locală.
”Avem un stil al nostru specific de lălăială. Mai ales în administraţie, indiferent dacă vorbeşti de administraţie centrală sau locală. Şi atunci este un push suplimentar, că aceste lucrări trebuiesc urmărite şi finalizate până în 2026. De asta e şi ritmul atât de mare”, a adăugat Ciolacu.
Referitor la întrebarea de ce până acum nu s-au făcut autostrăzi în România, Ciolacu a răspuns că trebuie văzute consecinţele înainte de a găsi explicaţii.
”Haideţi să vedem consecinţele şi atunci cred că aşa găsim mai bine explicaţii. În primul rând, Europa a considerat că Autostrada Moldovei nu duce nicăieri pentru că de asta n-a făcut nici Ceauşescu străpungerile cu Carpaţii, fiindcă la acel moment nu ducea nicăieri. Duceau spre Rusia, spre Ucraina, spre Belarus.
În acest moment, România, ca şi consecinţă a războiului din Ucraina, dintr-o ţară periferică, devenit o ţară centrală. Normal că primul obiectiv este să să legi Moldova de Europa, de porturile din Brăila, Galaţi, Constanţa. Şi atunci am mers la Comisie şi am explicat foarte clar. Avem şi Republica Moldova, nu poţi să conectezi Ucraina, Republica Moldova şi transă Via-carpatica Polonia decât prin Moldova”, a conchis Marcel Ciolacu.