Marea Mediterană este o „bombă cu ceas”. Ploile torenţiale care au inundat sudul şi estul Spaniei noaptea trecută, smulgând poduri şi măturând oraşe, au ucis zeci de persoane.
Poluarea cu combustibili fosili joacă un rol în deformarea ambelor extreme ale ciclului apei: căldura evaporă apa, lăsând oamenii fără apă și plantele uscate, dar aerul cald poate reține mai multă umiditate, crescând potențialul de averse catastrofale, explică experții în climă.
Roxana Bojariu, climatolog: Și în cazul acestei regiuni din Spania am avut la începutul anului o secetă foarte puternică, așa cum și noi am avut secetă puternică în estul României, ca apoi să-ți vină astfel de situații cu precipitații foarte abundente. Și aici avem fondul încălzirii globale, clar, fond al încălzirii globale care determină răspunsuri locale de acest tip.
Răspunsuri locale, care țin însă și de factori precum urbanizarea, relieful, cum ne gospodărim local nu este obișnuit ca intensitate, chiar dacă anotimpul este al furtunilor, al ciclonilor mediteraneeni, dar intensitatea clar depășește cu mult ceea ce ar fi obișnuit și avem o statistică modificată, pentru că, vedeți, nu doar acolo se întâmplă astfel de lucruri.
Peste tot în lume crește până la urmă intensitatea unor fenomene extreme, precum cicloni mediteraneeni, dar și în cazul ciclonilor tropicali, uraganele sunt mult mai intense și provoacă, evident, pagube mult mai mari.
Locuitorii din Chiva, un orășel de la periferia orașului Valencia, se pot aștepta la un viitor sumbru cu secetă care se agravează pe măsură ce planeta se încălzește și țara lor, Spania, se usucă. Dar marți, oamenii au fost și martorii unor precipitații mortale, valoric cantitativ cu echivalentul celor care au loc într-un an, în doar câteva ore.
„Secetele și inundațiile sunt cele două fețe ale aceleiași monede privind schimbările climatice”, spune Stefano Materia, un climatolog italian la Barcelona Supercomputing Center, scrie The Guardian.
Studiile au legat secetele din Marea Mediterană cu urgența climatică prin schimbări în circulația atmosferică, în același timp în care creșterea temperaturii globale a încălzit puternic regiunea, subliniază acesta. „Asta înseamnă mai multă energie, mai mulți vapori de apă, mai multă instabilitate – toate ingredientele alimentează furtunile terifiante atunci când condițiile atmosferice sunt favorabile”, a spus el.
„Marea Mediterană este o bombă cu ceas în zilele noastre.” Spania – împreună cu Portugalia, Italia și Grecia – suportă deja realitatea dură a ceea ce experții în climă numesc pericole compuse și impacturi în cascadă.
Valurile de căldură transformă pădurile în butoaie cu pulbere, declanșând incendii mortale care sufocă orașele cu fum. Secetele usucă solul și împiedică pământul să absoarbă apa atunci când cad ploi abundente.
Rezervele limitate de apă, care au forțat deja orașe precum Barcelona să adopte restricții de urgență, lasă fermele și afacerile cu o amortizare financiară mai mică pentru a supraviețui următorului șoc.
Oamenii de știință spun că vremea violentă care lovește Spania și vecinii săi este un prevestitor a ceea ce restul Europei poate aștepta în curând.
Un sondaj realizat de Eurobarometru din mai a constatat că 61% dintre spanioli sunt „în totalitate de acord” că problemele de mediu au un efect direct asupra vieții lor de zi cu zi. Cifra este aproape dublă față de media UE și este în urma doar a Maltei și Ciprului.
Țările nord-europene au avut o pondere mult mai mare de oameni care doar „tind să fie de acord”. Expunerea la evenimente meteorologice violente, cum ar fi inundațiile din Spania, poate stimula sprijinul pentru acțiunile climatice, dar experții avertizează împotriva exagerării efectului.
Sondajele de după incendiile devastatoare din Australia din 2019 au constatat că oamenii care au negat legătura științifică cu schimbările climatice au fost „nemișcați” de experiența personală a incendiului, deși sprijinul general pentru acțiunea climatică a fost mai mare în rândul celor afectați.