Marțea Mare din Săptămâna Patimilor. Denia și tradițiile respectate în această zi
Marțea Mare, cunoscută și ca Marțea din Săptămâna Patimilor, este a doua zi a unei săptămâni de profundă meditație pentru creștinii ortodocși. Săptămâna Patimilor (numită și Săptămâna Mare) rememorează ultimele zile din viața pământească a lui Iisus Hristos și culminează cu Învierea Sa.
Marțea Mare din Săptămâna Patimilor
A doua zi a săptămânii este o zi cu o importantă încărcătură spirituală și religioasă pentru creștinism. În tradiția populară, în Marțea Mare gospodinele fac curățenie de Paște. De asemenea, este şi ultima zi în care oamenii mai pot munci la câmp.
Numită și Marțea Seacă, în această zi Sfinții Părinți au rânduit să se citească Pilda celor zece fecioare.
Aceasta este ziua în care Iisus Hristos le-a povestit celor 12 ucenici ai săi pilda celor 10 fecioare, care prezintă povestea a cinci fecioare „înțelepte” și cinci „neînțelepte” care se pregătesc pentru nuntă.
În Noul Testament, întâlnirea cu Hristos este asemănată unei nunți. Hristos se numește pe sine „mire”, iar Apostolii poartă numele de „prietenii mirelui”. Mireasa lui Hristos este Biserica, iar Împărăția Cerurilor este reprezentată în această pildă de cele zece fecioare care-și întâmpină mirele cu candelele aprinse, adică pe Mântuitor.
Hristos a dorit ca prin această pilda să arate importanța pregătirii pentru judecata de apoi. Din această pildă trebuie practic să înțelegem că perioada postului trebuie însoțită și de milostenie și că „nu suntem moștenitori ai Împărăției Lui Dumnezeu”, conform crestinortodox.ro.
Denia din Marțea Mare
În această zi, la Denia de Marți seara, Biserica pomenește Pilda celor zece fecioare (Matei 25:1-13). Este o parabolă care îndeamnă la priveghere, pregătire sufletească și trezvie, accentuând faptul că fiecare suflet trebuie să fie pregătit pentru întâlnirea cu Mirele Hristos.
„Privegheaţi, că nu ştiţi ziua, nici ceasul în care Fiul Omului va veni.” (Matei 25:13)
Cinci fecioare „înțelepte” și cinci „neînțelepte” se pregătesc pentru nuntă. În așteptarea mirelui care întârzie, fecioarele adorm.
Mai târziu, la miezul nopții, se vestește sosirea mirelui, adică a Mântuitorului, iar fecioarele se trezesc.
Untdelemnul din candelele mireselor neînțelepte este pe terminate, așa că ele cer ajutorul fecioarelor înțelepte pentru a le împrumuta cu untdelemn, astfel încât candela lor să nu se stingă.
Fecioarele înțelepte refuză să împartă untdelemnul cu celelalte fecioare, pe motiv că și candelele lor se pot stinge. Fecioarele neînțelepte sunt nevoite să plece astfel pentru a cumpăra untdelemn.
În timp ce ele lipsesc, sosește mirele. El merge la nuntă împreună cu fecioarele „care erau gata” și ușa se închide. Vor ajunge și fecioarele neînțelepte, dar vor găsi ușa închisă și vor striga: „Doamne, Doamne, deschide-ne noua”, iar mirele le raspunde: „Adevărat zic vouă: Nu vă cunosc pe voi”.
Hristos a dorit ca prin această pilda să ne descopere importanța pregătirii noastre în vederea judecății de apoi.
De asemenea, din această denie trebuie să înțelegem că o faptă buna, ca să fie virtuoasă, are nevoie de garanția că scopul ei duce la Dumnezeu. De aici reiese că în vremea postului nu trebuie să ne rezumăm doar la a nu mânca „de dulce” și a ne ruga. În perioada postului, și nu numai, trebuie să dăm dovadă de milostenie.
Din pildă înțelegem că o simplă virtute cultivată nu ne face moștenitori ai Împărăției Lui Dumnezeu. Fecioarelor nebune nu le-a fost suficientă fecioria. Lipsa faptelor bune, a milosteniei, le-a făcut pe acestea să nu poată fi alături de Hristos. Candele pe care ele le țineau în mână reprezintă darul fecioriei, iar untdelemnul este milostenia. Fără untdelemn candelele se sting, adică fecioria dacă nu este însoțită de milostenie nu folosește la nimic.
Astfel, denia din Marțea Mare ne arată că intrarea în Împărăția lui Dumnezeu este asemenea unei nunți. Pentru acest lucru, Hristos vine ca Mire la Judecata de apoi. Pilda celor zece fecioare este un îndemn la o neîncetată priveghere și la milostenie.
Tradiții și obiceiuri
Marțea Mare este o zi dedicată curățeniei gospodăriei, în special în zonele rurale. În multe părți ale țării, gospodinele se ocupă de curățarea casei și a curții, aerisirea straielor de sărbătoare, spălarea covoarelor, a draperiilor și a lenjeriilor.
Se consideră că această curățenie este și una simbolică, de curățare sufletească și pregătire pentru Înviere.
Tot în această zi, femeile încep gătitul pentru Paște: se pregătesc aluatul pentru cozonaci, se aleg ouăle care vor fi vopsite în Joia Mare și se pregătesc formele pentru pască. Este o zi plină de activitate, dar făcută în tăcere și cu evlavie.
De asemenea, există și o serie de superstiții și credințe populare. Se spune că nu e bine să dormi la amiază, pentru că „te prinde Paștele somnoros”. Nu se coase și nu se tricotează, pentru că „ți se încurcă firul vieții”. Se evită cearta sau vorbitul urât – săptămâna aceasta e pentru iertare și împăcare.
