Măsuri dure cerute României de FMI. Recomandări privind pensiile și TVA-ul
Măsuri dure cerute României de FMI. Fondul Monetar Internațional recomandă administrații de la București să majoreze TVA, accize, impozitul pe dividende și să aibă două cote de impozit pe venit, de 15% și 25%, împreună cu reducerea sau eliminarea contribuției la sănătate.
Măsuri dure cerute României de FMI
Conform raportului, cadrul fiscal pe termen mediu al României prevede o reducere treptată a deficitului bugetar de la aproximativ 8% din PIB în 2024 la 7% în 2025 şi 3% (sau mai puţin) până în 2031.
Deoarece există un spaţiu limitat pentru consolidarea cheltuielilor, având în vedere raportul scăzut între cheltuieli şi PIB, mobilizarea veniturilor devine esenţială, potrivit news.ro.
Asistenţa tehnică a FMI propune un pachet de reformă fiscală care să crească veniturile, să îmbunătăţească stimulentele pentru muncă, să menţină atractivitatea investiţiilor de capital şi să închidă portiţele de optimizare fiscală abuzivă.
Principalele recomandări vizează mutarea poverii fiscale de pe impozitarea muncii (inclusiv contribuţiile sociale) către impozitele pe consum şi, într-o măsură mai mică, pe capital.
Dacă vor fi implementate integral, recomandările pot genera venituri suplimentare de cel puţin 1,2% din PIB în 2025.
Recomandările solicitate de FMI
Impozitarea muncii
Se recomandă trecerea de la actuala cotă unică de impozit pe venit de 10% pentru veniturile din muncă la un sistem cu două cote de impozitare, de 15% şi 25%, aceasta din urmă aplicabilă doar veniturilor celor mai bogaţi 10% dintre contribuabili.
Pentru a reduce povara fiscală pe muncă pentru majoritatea contribuabililor, contribuţia la asigurările de sănătate ar trebui redusă semnificativ sau eliminată. În măsura în care există spaţiu fiscal, povara fiscală la veniturile mici ar trebui atenuată prin deduceri mai generoase sau prin introducerea unui program de beneficii pentru cei care lucrează. Contribuţiile la pensie ar trebui fie să nu mai fie deductibile, fie ca veniturile din pensii să fie impozitate.
Impozitarea veniturilor din capital şi a proprietăţii
Impozitul pe dividendele distribuite persoanelor fizice ar trebui majorat de la 8% la 10%, nivel similar cu cel al impozitului pe veniturile din dobânzi. Această măsură ar creşte veniturile, ar reduce posibilităţile de arbitraj fiscal şi ar îmbunătăţi progresivitatea sistemului.
Recomandările principale privind impozitul pe proprietate sunt: fuzionarea impozitului pe terenuri şi pe clădiri într-un singur impozit şi limitarea scutirilor, oferind totodată măsuri de sprijin fiscal pentru grupurile vulnerabile sub alte forme.
În privinţa impozitului pe profitul companiilor, se propune eliminarea creditului fiscal pentru sponsorizări şi înlocuirea scutirii pentru profitul reinvestit cu un credit fiscal de până la 50% pentru investiţiile eligibile, plafonat la 10% din obligaţiile fiscale pe profit.
Facilitatea fiscală pentru cercetare-dezvoltare ar trebui restructurată sub forma unui credit fiscal rambursabil.
În final, pragul de venituri pentru regimul microîntreprinderilor ar trebui redus semnificativ de la nivelul actual de 500.000 euro, de preferat armonizându-l cu pragul de înregistrare în scopuri de TVA (88.500 euro).
Impozitele pe consum
Pentru a creşte veniturile şi a crea spaţiu fiscal pentru reducerea contribuţiei la sănătate, cotele reduse de TVA ar trebui majorate la nivelul cotei standard, cu excepţia alimentelor de bază—majorarea putând fi implementată treptat pentru a atenua impactul asupra preţurilor de consum. De asemenea, cota standard de TVA ar trebui majorată de la 19% la cel puţin 20% în 2025 şi ulterior la 21%, apropiindu-se astfel de media UE-27 de 22%.
Accizele ajustate cu inflaţia pentru tutun şi alcool ar trebui majorate, iar acciza pentru vinurile liniştite şi spumante ar trebui unificată la circa 60 RON/hl (la preţurile actuale).
Accizele ajustate cu inflaţia pentru combustibili fosili ar trebui crescute treptat către nivelurile optime. Suplimentarea preţurilor carbonului ar trebui însoţită de programe, cum ar fi transferuri băneşti ţintite, pentru a proteja gospodăriile cu venituri reduse de impactul asupra preţurilor la energie.
Raportul complet al FMI poate fi accesat AICI.
